Curtea Constituțională a României a decis miercuri că legea pensiilor de serviciu ale magistraților este constituțională și a motivat că dispozițiile legale asigură o tranziție graduală la noile condiții de vechime și vârstă pentru pensionare și că angajarea răspunderii Guvernului a respectat cadrul constituțional și principiile urgenței și necesității adoptării actului normativ.
Potrivit comunicatului de presă, CCR a a respins, cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia Curții este definitivă și obligatorie.
De asemenea, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibile, solicitările privind sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu întrebări preliminare.
Argumente
Referitor la criticile de neconstituționalitate extrinseci, CCR a constatat că:
- „angajarea răspunderii Guvernului în fața Camerei Deputaților și Senatului, în ședință comună, asupra unui proiect de lege este un aspect de natură constituțională al raporturilor dintre Guvern și Parlament, realizându-se, astfel, atât controlul parlamentar, cât și actul de legiferare în sine. Reglementările adoptate fac obiectul unui singur proiect de lege, au un obiect și scop unitar, respectiv măsuri referitoare la reforma pensiilor de serviciu din sistemul justiției. Urgența și necesitatea adoptării legii au avut în vedere evitarea accentuării dezechilibrului bugetar și a obligațiilor asumate prin cadrul normativ pentru implementarea Planului Național de Redresare şi Reziliență”.
În legătură cu criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat că:
- „legea stabilește un mecanism tranzitoriu până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul general de pensionare în sistemul justiției, mecanism care valorifică un raport invers proporțional între nivelul vechimii în funcție și cel al vârstei de pensionare;
- eliminarea, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale criticate, a actualizării pensiilor de serviciu în funcție de indemnizațiile aflate în plată este în sensul Deciziei Curții Constituționale nr. 467 din 2 august 2023, paragraful 157;
- cu privire la dimensionarea cuantumului pensiei de serviciu, Curtea Constituțională nu are competența de a stabili nici valoarea nominală de referință a nivelului acesteia și nici valoarea procentuală ce se aplică asupra bazei de calcul în vederea determinării acesteia”.
Paragraful 157 din decizia CCR 467 de pe 2 august 2023 care apare în comunicatul de presă precizează următoarele:
„Curtea mai reține că art. I pct. 6 din lege înlocuiește actualizarea pensiei de serviciu în raport cu indemnizația de încadrare brută lunară pentru judecătorii sau procurorii în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad profesional, cu actualizarea să în funcție de indicele de inflație. Această reglementare urmează a se aplica în corelare cu art. XIII alin. (5) și (6) din lege, ceea ce generează, ca și în privința eliminării bonificației de 1% anterior analizată, aceleași probleme de constituționalitate raportat la art. 1 alin. (5) din Constituție.
Mai mult, Curtea reține, că, din perspectiva securității juridice în cadrul sistemului judiciar, art. I pct. 6 din lege aduce în discuție o lipsă de previzibilitate a statutului juridic al persoanelor care, la data intrării în vigoare a legii, fac parte din sistemul justiției. Aceste persoane pierd un element al statutului lor consolidat la data intrării în profesie.
Prin urmare, legiuitorul trebuie să facă diferența între persoanele deja aflate în structura sistemului judiciar și cele care încă nu au accesat acest sistem la data intrării în vigoare a legii. Dacă în primul caz o reglementare precum cea analizată nu poate fi acceptată, în cel de-al doilea caz legiuitorul are o marjă de apreciere tocmai pentru că persoana va fi capabilă să previzioneze parcursul său profesional, precum și drepturile care decurg din acesta, încă de la momentul intrării în profesie. Prin urmare, art. I pct. 6 și art. XIII alin. (5) și (6) încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa de securitate juridică și calitate a legii, prin raportare la art. 124 alin. (3) din Constituție în privința celor care fac parte din sistemul justiției, la data intrării în vigoare a legii.
2.8. Criticile de neconstituționalitate privind încălcarea art. 1 alin. (5) și a art. 16 alin. (1) din Constituție, sub aspectul stabilirii unui impozit distinct asupra pensiei de serviciu”.
Editor : Ana Petrescu
