Statele Unite au folosit peste jumătate din stocurile de rachete esențiale pentru apărarea aeriană în timpul războiului de aproape două luni împotriva Iranului, arată o analiză a Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), citată de Kyiv Independent.
Datele arată o defalcare a stocurilor existente de rachete americane. Pentru Ucraina, cele mai importante sunt sistemele de apărare aeriană precum Patriot, pe care Kievul le deține, și bateriile Terminal High Altitude Area Defense (THAAD), pe care Ucraina le dorește.
Conform CSIS, SUA și aliații săi au consumat între 1.060 și 1.430 de rachete pentru sistemele de apărare aeriană Patriot, dintr-un stoc de 2.330 de rachete înainte de război. În ceea ce privește muniția THAAD, se estimează că au fost lansate între 190 și 290 de rachete dintr-un stoc de 360.
Ucraina s-a plâns în mod constant că SUA utilizează rachete Patriot pentru a doborî dronele iraniene Shahed. Stocurile ucrainene de rachete Patriot, în special PAC-3 MSE, s-au redus periculos de mult, în timp ce Rusia poate lansa până la o mie de drone Shahed asupra Ucrainei într-o singură noapte.
Prin urmare, dezvoltatorii ucraineni au creat un arsenal de instrumente alternative și mai ieftine pentru apărarea aeriană împotriva dronelor, printre care se numără, probabil, cele mai impresionante: dronele anti-dronă. Însă, în ceea ce privește rachetele balistice rusești, precum Iskander-M sau Kinjal, Ucraina rămâne dependentă de ajutorul extern, în special de rachetele PAC-3.
Producătorul de rachete Patriot, Raytheon, își extinde producția de rachete Patriot GEM-T în Germania, dar aceste facilități nu sunt încă operaționale. Între timp, analiza CSIS estimează că rachetele PAC-3 MSE necesită 29 de luni pentru a fi contractate înainte de a începe chiar și producția.
Raportul apare la câteva zile după ce oficialii americani și-au informat omologii europeni că unele livrări de arme contractate anterior vor fi probabil amânate, întrucât războiul din Iran continuă să epuizeze stocurile de armament, potrivit unor surse familiarizate cu această chestiune, citate de Reuters.
Mai multe țări europene vor fi afectate, inclusiv cele din regiunea baltică și din Scandinavia. Unele dintre armele în cauză au fost achiziționate de țări europene în cadrul programului Foreign Military Sales (FMS), dar nu au fost încă livrate. Aceste livrări de arme vor fi probabil amânate, au afirmat sursele.
Statele Unite și Israelul au lansat atacuri aeriene împotriva Iranului pe 28 februarie, o campanie care a stârnit îngrijorarea unor oficiali americani cu privire la faptul că industria de apărare americană nu ar putea face față cererii și ar putea fi nevoită să încetinească livrările către o serie de cumpărători.
Editor : C.L.B.
