Durerile de genunchi care nu dispar cu tratamente conservatoare ca analgezicele, fiziokinetoterapie sau sprijinirea în baston indică nevoia de protezare totală a genunchiului, ceea ce presupune înlocuirea articulaţiei care a cedat ca urmare a gonartrozei sau a unui traumatism. Dr. Claudiu Călin, medic primar ortopedie-traumatologie la Spitalul de Ortopedie MedLife, a subliniat că proteza de genunchi rezistă între 20 şi 25 de ani, dar că operaţia nu vindecă gonartroza, ci face parte din tratamentul acesteia. Ulterior, pacientul trebuie să înţeleagă că schimbarea stilului de viaţă cu mişcare cât mai multă şi o greutate ponderală adecvată sunt esenţiale pentru menţinerea rezultatului chirurgical.
Vârsta, greutatea și stilul de viață sedentar, principalii „inamici” ai articulaţiei genunchiului
Artroza genunchiului este boala care afectează structura şi funcţionalitatea articulaţiei genunchiului. Pe măsură ce cartilajul articular se degradează şi capetele oaselor se ating, apar durerile în genunchi şi, treptat, pacientului îi este afectată mobilitatea. Gonartroza este cauzată de îmbătrânirea naturală a articulaţiei ca urmare a înaintării în vârstă, de alinierea defectuoasă a genunchiului, dar şi de factori ca lipsa de mişcare, obezitatea sau traumatismele.
„Pacienţii cu gonartroză care vin la consultaţie în vederea protezării sunt persoane care vor să se bucure de o viaţă activă fără dureri. Speranţa de viaţă a crescut şi cu cât trăim mai mult, cu atât avem nevoie să fim sănătoşi, să ne putem mişca şi să facem cât mai multe activităţi pentru cât mai mult timp. Vorbim despre calitatea vieţii, viaţă care continuă şi după 60 de ani când apar, în general, aceste degenerări. Durerile care nu pot fi calmate prin măsuri conservatoare, respectiv recuperare medicală, infiltrații, medicamente şi care vin la pachet cu lipsa de mobilitate sunt cele care îi determină pe pacienţi să caute soluţii chirurgicale”, a precizat dr. Claudiu Călin.
Îmbătrânirea naturală nu este singura cauză a gonartrozei care necesită artroplastie totală. Stilul de viaţă modern, fără mişcare constantă şi cu mese din ce în ce mai calorice, conduce la obezitate care accelerează uzura articulaţiei genunchiului.
„Surplusul de greutate exercită o presiune suplimentară pe genunchi. În plus, cei mai mulţi dintre noi ducem o viaţă care nu necesită să ne mişcăm prea mult. Stând la birou zi de zi, din mașină în birou, din birou în mașină, nu ne putem menţine articulaţiile sănătoase. Pentru că vorbim de matematică simplă. Cu cât te miști mai mult, cu atât ești mai sănătos și articulația e mai sănătoasă. Cu cât te miști mai puțin, cu atât articulaţia are de suferit. De aceea, le spun tuturor pacienţilor că trebuie să îşi schimbe stilul de viaţă după operaţie. Să slăbească dacă este nevoie şi să facă mişcare constant. Disciplina aceasta nu mai este opţională dacă vor să se menţină activi, pentru că operația de protezare este o parte din întregul tratament al bolii artrozice. Intervenim chirugical şi îndepărtăm cauza durerii, adică articulația deteriorată, o restabilim ca înainte de boală, dar ce se întâmplă după operaţie face parte din întregul calup al tratamentului care presupune schimbarea stilului de viaţă sedentar”, a explicat medicul ortoped.
Pe de altă parte, protezarea totală a genunchiului poate fi necesară și în cazul pacienților cu genu valgum, mai exact atunci când genunchii au forma literei X. „În ultima vreme am observat o creștere a numărului de paciente cu această deformare. Practic, intervenţia chirurgicală presupune montarea unei proteze ale cărei componente sunt fixate la nivelul femurului și la nivelul tibiei cu un ciment medical. Între cele două se pune o interfaţă de polietilenă. Prin tehnici chirurgicale, calcule și planning preoperator, reconstituim anatomia cât mai aproape de normal”, explică Dr. Claudiu Călin.
Medicul amintește și de cazul unei paciente căreia i-a protezat un genunchi înainte să împlinească 58 ani, iar la evaluarea de la trei luni, aceasta i-a comunicat că este pregătită și de operaţia la celălalt genunchi. “Boala determinată de anatomie deficitară, de surplus ponderal sau pur și simplu, de o predispoziţie genetică, afectează ambele segmente și atunci e nevoie de această artroplastie totală bilaterală, în doi pași”, a completat dr. Călin.
În ceea ce priveşte traumatismele, medicul a precizat că efectele accidentelor -fracturi, leziuni ale ligamentelor meniscale etc. – pot să ducă la artroză în timp şi atunci când mobilitatea este afectată se poate recurge la înlocuirea articulației.
„Recuperarea medicală este esenţială pentru viaţa activă la care aspiră pacientul”
După intervenţia chirugicală, pacientul este ajutat să se mobilizeze chiar de a doua zi și, de obicei, pleacă acasă după 4 zile.
„Mobilizarea se face cu ajutorul colegilor kinetoterapeuţi care vor indica exerciţiile de recuperare. La început acestea vor fi mai uşoare, după care continuă într-un plan progresiv, care diferă de la un caz la altul. Mersul cu sprijin pe picior este permis imediat. Externarea se face cu pacientul absolut independent, mergând cu sprijin o perioadă de timp, în funcție de mai multe criterii, cum ar fi starea de dinainte de operație, vârsta, tonusul muscular etc.
Recuperarea medicală este esenţială pentru viaţa activă la care aspiră pacientul prin această operaţie. Să facă kinetoterapie şi să slăbească, dacă este cazul, sunt lucruri obligatorii care îl menţin pe pacient cât mai sănătos cu totul, inclusiv cu partea semi-artificială de la genunchi. Am o pacientă care a slăbit 19 kg în 4 luni după operaţie şi am felicitat-o pentru acest efort. Are până în 60 de ani şi vrea să se bucure de o viaţă frumoasă cât mai mult şi atunci a înţeles că este nevoie să facă schimbări reale în ceea ce priveşte dieta alimentară şi mişcarea. Cu cât ne mişcăm mai mult, cu atât articulaţiile ne sunt mai sănătoase”, a subliniat medicul ortoped.
Protezele au o valabilitate de funcţionare între 20 şi 25 de ani, dar cum cele mai multe sunt puse persoanelor în vârstă, medicii au foarte rar ocazia de a schimba aceste dispozitive.
„Ca în cazul oricărui implant şi garanţia acestuia depinde de mulţi factori. Gradul de utilizare al implantului, greutatea corporală, modul în care se face recuperarea. Dar, de principiu, ele duc spre 25 de ani. Pacientul care are o proteză la genunchi poate face mişcare ca oricare altă persoană. Esenţial este să facă mişcare. Studiile spun că pe măsură ce îmbătrânim trebuie să ne mişcăm mai mult chiar decât înainte. Cu cât ne mişcăm mai mult, cu atât putem să o facem pe o perioadă cât mai lungă de timp. Mişcarea trebuie să devină stil de viaţă. De la exerciţii de întindere, tonifiere musculară, cardio, bicicletă, înot, toate fac bine. După o artroplastie nu există interdicţii pentru vreun sport. Evident, ca oricine, şi pacienţii trebuie să aibă grijă să nu se accidenteze, dar altfel nu sunt interdicţii”, a menţionat ortopedul.
Genetica nu e totul: mișcarea face diferența
Gonartroza poate avea şi cauze genetice, riscul de apariţie fiind mai mare la persoanele care au părinţi sau bunici cu artroză, avertizează specialistul.
„Vorbim de o predispoziţie, dar nu e obligatoriu să te afecteze dacă ai un stil de viaţă adecvat care implică mişcare. În schimb, dacă nu faci nimic există şi această componentă genetică, care te expune la risc şi mai mult faţă de restul populaţiei. Aşa că e indicat să iei măsuri din timp dacă ai în familie cazuri de gonartroză”, a conchis medicul ortoped.
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.
La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.
Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.
Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe www.medlife.ro.
Editor : A.D.V.
