Senatul SUA cere returnarea tuturor copiilor ucraineni deportați de Rusia înainte ca Washingtonul să susțină orice viitor acord de pace între Kiev și Moscova. Mai mulți senatori americani au propus inclusiv desemnarea Rusiei drept stat sponsor al terorismului dacă peste 19.000 de copii ucraineni răpiți nu vor fi repatriați, în timp ce UE pregătește noi sancțiuni împotriva rețelelor implicate în transferurile ilegale de minori, scrie Kyiv Post.
Diplomația privind încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei este discutată, de regulă, în termeni de hărți, artilerie, sancțiuni și garanții de securitate. Însă o altă problemă își face tot mai mult loc în centrul dezbaterii: miile de copii ucraineni pe care Rusia i-a deportat, transferat și a încercat să îi integreze în propriul sistem de stat.
Pentru Kiev, aceasta nu este o problemă umanitară secundară. Este unul dintre cele mai clare exemple ale încercării Moscovei de a șterge viitorul Ucrainei.
Acum, o rezoluție bipartizană din Senatul SUA adaugă greutate politică acestui argument. Condusă de senatorii Chuck Grassley și Amy Klobuchar, Rezoluția 236 a Senatului SUA trasează o linie politică fermă pentru diplomații americani. Deși rezoluția este o declarație formală de intenție și nu o lege obligatorie, ea transmite un mesaj fără echivoc: Senatul SUA cere returnarea necondiționată a tuturor copiilor ucraineni răpiți înainte de a susține orice viitor acord de pace între Ucraina și Rusia.
Măsura condamnă răpirea, transferul forțat și deportarea ilegală a copiilor ucraineni de către Rusia. Documentul citează date ucrainene potrivit cărora existau cel puțin 19.546 de cazuri confirmate de deportări ilegale și transferuri forțate până la 16 aprilie 2025, în timp ce doar 1.274 de copii fuseseră returnați până la acel moment.
Rezoluția a atras din nou atenția după ce senatorul democrat Gary Peters s-a alăturat lui Grassley în susținerea inițiativei, sporind presiunea bipartizană de la Washington pentru ca returnarea copiilor să rămână în centrul oricărui acord.
Cum încearcă Congresul să dea „forță juridică” inițiativei
Rezoluția 236 a Senatului nu este obligatorie și nu forțează Casa Albă să acționeze. Însă parlamentarii americani asociază mesajul cu proiecte legislative obligatorii, menite să transforme returnarea copiilor ucraineni răpiți dintr-o cerință morală într-un instrument de presiune juridică și financiară.
Prima direcție este Legea pentru recuperarea și responsabilizarea privind copiii ucraineni răpiți, promovată de Klobuchar și Grassley. Proiectul a fost adoptat de Senat ca parte a Legii de autorizare a apărării naționale pentru anul fiscal 2026 și ulterior trimis pe biroul președintelui, potrivit biroului lui Klobuchar. Acesta este conceput pentru a crește sprijinul SUA pentru eforturile de investigare și localizare a copiilor ucraineni răpiți, pentru asistarea reabilitării și reintegrării acestora și pentru tragerea la răspundere a celor responsabili.
O versiune a măsurii din Camera Reprezentanților, susținută de congresmanul Greg Landsman, a fost inclusă în Legea de autorizare a apărării naționale semnată de președintele Donald Trump. Această versiune reînființează un program al Departamentului de Stat destinat oferirii de asistență tehnică și instruire Ucrainei pentru localizarea copiilor răpiți.
O a doua direcție merge și mai departe. Senatorul republican Lindsey Graham și senatorul democrat Richard Blumenthal, alături de republicana Katie Britt și Amy Klobuchar, au introdus un proiect legislativ care ar desemna Rusia drept stat sponsor al terorismului dacă Moscova nu returnează peste 19.000 de copii ucraineni răpiți.
Proiectul ar obliga secretarul de stat al SUA ca, la 60 de zile după adoptare, să certifice că minorii au fost reuniți în siguranță cu familiile sau tutorii lor și că procesul de reintegrare este în desfășurare. Dacă secretarul de stat nu ar putea confirma acest lucru, Rusia ar fi desemnată oficial drept stat sponsor al terorismului conform legislației americane.
În octombrie, Comisia pentru relații externe a Senatului a aprobat în unanimitate măsura. Senatorul Graham a declarat că o astfel de desemnare ar fi „devastatoare pentru economia Rusiei” și că reprezintă o consecință necesară dacă minorii nu sunt returnați.
Împreună, aceste măsuri arată cum Congresul american încearcă să depășească nivelul condamnărilor simbolice. Rezoluția Senatului stabilește linia roșie politică: niciun acord de pace nu ar trebui finalizat cât timp copiii ucraineni se află încă în mâinile Rusiei. Proiectele legislative obligatorii încearcă să lege această cerință de fonduri, mecanisme de aplicare și presiuni prin sancțiuni.
O crimă împotriva identității
Deportarea copiilor ucraineni de către Rusia nu înseamnă doar mutarea unor civili dintr-un loc în altul. Autoritățile ucrainene și anchetatorii internaționali spun că mulți copii au primit documente rusești, au fost plasați în instituții din Rusia, supuși propagandei și separați de limba, familiile și identitatea lor națională.
Curtea Penală Internațională a emis în martie 2023 mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al Mariei Lvova-Belova, comisarul Rusiei pentru drepturile copilului, pentru deportarea și transferul ilegal al copiilor ucraineni din teritoriile ocupate ale Ucrainei. Rusia respinge acuzațiile.
Joi, Duma de Stat a Rusiei a votat numirea deputatei Yana Lantratova în funcția de nou comisar federal pentru drepturile omului, post care raportează direct lui Vladimir Putin. Decizia a provocat imediat indignare internațională, după ce serviciile de informații ucrainene au acuzat-o pe Lantratova că a orchestrat răpirea forțată și adopția ilegală a copiilor ucraineni în 2022.
Rezoluția Senatului SUA descrie răpirile ca pe o încercare de ștergere a națiunii și identității ucrainene. Documentul face referire și la modificările aduse legislației ruse privind adopțiile după invazia la scară largă, despre care Ucraina și partenerii săi spun că au fost concepute pentru a accelera integrarea copiilor ucraineni în societatea rusă.
Problema repatrierii a depășit stadiul unei simple cereri umanitare. Ea a devenit un test pentru a stabili dacă un viitor acord de pace poate fi considerat just.
Europa își coordonează ofensiva diplomatică împotriva Rusiei
În timp ce Washingtonul își înăsprește poziția legislativă, Europa acționează în paralel prin noi măsuri diplomatice, financiare și sancțiuni care vizează rețelele implicate în deportarea și asimilarea forțată a copiilor ucraineni.
La 11 mai, Uniunea Europeană, Ucraina și Canada au co-organizat la Bruxelles o reuniune la nivel înalt a Coaliției Internaționale pentru Returnarea Copiilor Ucraineni, reunind parteneri internaționali pentru coordonarea eforturilor de identificare, returnare și reintegrare a minorilor luați de Rusia. Coaliția a fost lansată la Kiev în 2024, este coprezidată de Ucraina și Canada, iar UE a devenit membru cu drepturi depline în 2025.
UE a impus, de asemenea, noi sancțiuni împotriva a 16 persoane și șapte entități acuzate de implicare în deportarea ilegală a copiilor ucraineni. Măsurile includ înghețarea activelor și interdicții de călătorie, iar cetățenilor și companiilor din UE le este interzis să pună la dispoziția celor sancționați fonduri sau resurse economice.
Copiii răpiți de Rusia devin „linie roșie” în negocierile de pace
Poziția transatlantică care se conturează este simplă: niciun acord care lasă copiii ucraineni răpiți în Rusia nu poate fi considerat pace. Un astfel de acord ar legitima una dintre cele mai tulburătoare crime ale războiului.
Aranjamentele de securitate pot fi negociate. Sancțiunile pot fi relaxate sau înăsprite. Însă viețile, numele și identitățile copiilor răpiți nu pot deveni monede de schimb.
Editor : Ș.A.
