Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe și consilier prezidențial, a făcut o radiografie, la Digi24, a vizitei președintelui american Donald Trump la Beijing, care a avut mize uriașe atât pentru SUA, cât și la nivel geopolitic.
Agenda summitului Trump-Xi a fost una extrem de complicată, potrivit lui Cristian Diaconescu, începând cu problema Strâmtorii Ormuz și terminând cu aspectele care țin de relațiile economice.
„Strâmtoarea Ormuz – jumătate din țițeiul care merge în China ar trebui să treacă prin această strâmtoare. În egală măsură, Washingtonul a cerut Chinei să nu mai ajute Iranul sub nicio formă, urmând ca implicarea diplomatică a Bejingului să fie cea care să prevaleze. Nu sunt semnale într-un sens sau un altul. Sigur, SUA au dat o perspectivă pozitivă. Iranul a negat. Vom vedea consecințele în perioada următoare”, a explicat fostul șef al diplomației de la București.
În ceea ce privește Taiwanul, subiectul este o linie roșie, din punctul de vedere al Chinei.
„Washingtonul a dat un semnal parțial. A avut o înțelegere cu Taipeiul privind livrarea unei cantități serioase de armament în valoare de cam 11 miliarde. S-a încheiat contractul. Dar SUA nu au mai dat drumul însă la armament spre Taiwan”, a spus Cristian Diaconescu.
Dreptul de proprietate intelectuală privind inteligența artificială, de asemenea, era pe agendă, precum și aspectele care țin de relațiile economice.
„Și aici au fost oscilații. La un moment dat, Washingtonul a impus o taxare de 140% pentru importurile din China, Beijingul oprind exporturile de minerale rare și de semiconductori, ceea ce a generat o problemă foarte serioasă, pentru că astăzi Statele Unite, ca urmare a acțiunilor militare, a consumat foarte mult armament și muniție, iar aceste resurse sunt necesare”, a declarat Diaconescu.
Diplomatul a subliniat că faptul că în delegația președintelui Trump au fost oameni de afaceri cu averi trecute de mai multe trilioane de dolari arată „un anume tip de semnificație, în sensul unei oferte economice și mai puțin una de natură strategică”.
Totuși, Deși Xi Jinping a fost de acord să achiziționeze 200 de avioane Boeing, acest număr a fost mult mai mic decât cele 500 pe care Trump le propusese anterior. Prin urmare, investitorii din SUA au fost dezamăgiți, acțiunile Boeing scăzând cu 4% pe Wall Street.
În același timp, nevoia uriașă de petrol a Chinei, ar putea grăbi o încetare a ostilităților în zona Golfului, însă calculele sunt extrem de complicate.
„Se pare că în vară, la un moment dat, mai ales industria aeronautică, va suferi un impact extraordinar, cu consecințe evident foarte serioase și în alte zone.
Dar cred că va exista un semnal către Iran. Până la urmă, toată discuția se centrează pe îmbogățirea uraniului, pe cedarea acestor cantități spre Statele Unite și, în orice caz, oprirea procesului de dotare, de înzestrare cu armă nucleară, după care restul vin în consecință, dacă aici e dezvoltarea e pozitivă, inclusiv privind Strâmtoarea Ormuz”, a mai explicat Cristian Diaconescu.
Editor : Ș.R.
