Un ziar ucrainean analizează criza politică de la București: România ar putea ocupa locul deținut de Viktor Orban până de curând

Moderator Florin Mihai
5 Min Citire
Sursa foto: PROFILUX IMAGES

Pe 6 mai, la București au început consultările privind formarea unei noi coaliții de guvernare. Criza politică de acolo este în plină desfășurare. Cu o zi înainte, parlamentul a demis guvernul pro-european și favorabil Ucrainei condus de Ilie Bolojan. De remarcat că inițiativa de moțiune de cenzură a fost lansată de Partidul Social-Democrat (PSD) – membru al coaliției de guvernare și, în prezent, cea mai mare forță din parlamentul român, scrie publicația European Pravda într-o analiză a situației politice de la noi, așa cum se vede de la Kiev.

Aliațul său principal a devenit Alianța pentru Uniunea Românilor (AUR), o formațiune antioccidentală și eurosceptică. Aceasta este, în prezent, cel mai popular partid din România, susținut de 34% dintre alegători.

Într-un interviu acordat European Pravda, expertul în politică românească Serhii Herasimchuk a explicat cum s-ar putea dezvolta în continuare criza politică din România și cât de periculoasă ar putea deveni aceasta pentru relațiile dintre Ucraina și România.

Cel mai critic scenariu pentru Ucraina ar fi alegerile parlamentare anticipate din România, deoarece AUR ar avea șanse foarte mari să le câștige.

Legiuitorii au la dispoziție două încercări și două luni pentru a forma o coaliție și a se pune de acord asupra unui nou prim-ministru.

Dacă AUR devine cea mai mare fracțiune din parlament, influența sa politică va crește semnificativ. În acest caz, unul dintre celelalte partide ar putea decide să ignore propriul tabu privind cooperarea cu extrema dreaptă.

Cu alte cuvinte, s-ar putea alătura AUR într-o coaliție.

Citește și

De ce Donald Trump reduce efectivele militare americane din Europa și de ce acest lucru nu a provocat panică în capitalele UE

Dacă, totuși, parlamentul reușește să formeze o majoritate fără AUR și actualul parlament supraviețuiește, situația ar fi mai puțin critică.

În acest caz, nivelul de pericol ar fi mai degrabă „galben” decât „roșu”, adică un risc moderat. Ar fi probabil o alianță conjuncturală, care implică negocieri constante și compromisuri politice.

Dar sprijinul pentru Ucraina ar putea deveni, de asemenea, parte a acestor negocieri.

În orice caz, nu va exista un rezultat ideal pentru Ucraina.

Principala amenințare pentru Ucraina este un scenariu în care AUR ajunge la putere – fie prin acorduri de coaliție în cadrul actualului parlament, fie prin alegeri anticipate.

Asta ar însemna sfârșitul sprijinului României pentru Ucraina. Reprezentanții AUR au promis în repetate rânduri exact acest lucru.

Ar însemna, de asemenea, negocieri constante la nivelul UE ori de câte ori se discută sancțiuni împotriva Rusiei.

România ar putea, de asemenea, să înceapă să exploateze din nou problema minorităților naționale – lucru de care guvernele anterioare s-au abținut în mare măsură de ani de zile.

Ar apărea probleme și pentru cooperarea regională, în special pentru formatul trilateral Ucraina-România-Moldova cunoscut sub numele de „Triunghiul de la Odesa” – un cadru extrem de practic și util în domenii precum energia și infrastructura. Pentru AUR, Ucraina este considerată ostilă, în timp ce Moldova nici măcar nu este văzută ca un stat cu adevărat independent.

În esență, România ar putea ocupa locul pe care Viktor Orbán l-a deținut până de curând.

Președintele României a declarat că nu va permite formarea unei coaliții anti-europene, argumentând că orientarea pro-occidentală a țării este consacrată în constituție și că el este garantul acesteia.

Astfel de declarații ale lui Nicușor Dan sunt de înțeles: el a ajuns la putere pe valul unui sentiment pro-european și este interesat de formarea unui guvern de coaliție fără AUR.

Prin urmare, Dan va exercita presiuni asupra tuturor membrilor coaliției destrămate pentru a o reconstrui.

Dar nu există nicio garanție că va reuși.

Un scenariu posibil este un guvern minoritar, în care social-democrații părăsesc coaliția, dar continuă să susțină anumite proiecte de lege. În același timp, în privința unor chestiuni sensibile, cum ar fi reducerile la prestațiile sociale sau la pensii sau majorarea TVA-ului, aceștia ar refuza să participe, ceea ce le-ar permite să-și păstreze imaginea în ochii alegătorilor lor, mai comentează ziarul ucrainean European Pravda.

Editor : S.S.

source

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *