O mușcătură aparent banală de căpușă poate declanșa, în unele cazuri, o reacție alergică severă la consumul de carne provenită de la mamifere. Medicii atrag atenția asupra sindromului alfa-gal, o afecțiune încă insuficient cunoscută publicului larg, dar care este considerată responsabilă pentru un număr tot mai mare de cazuri de alergii alimentare la nivel global.
Această condiție poate provoca reacții de la forme ușoare, precum erupții cutanate și disconfort digestiv, până la manifestări grave, inclusiv dificultăți respiratorii și șoc anafilactic, situații care pot pune viața în pericol dacă nu sunt tratate rapid.
Ce este, de fapt, sindromul alfa-gal?
Sindromul alfa-gal a fost identificat în urmă cu aproximativ 15 ani, când cercetătorii au observat o legătură între mușcăturile anumitor specii de căpușe și apariția unor reacții alergice neobișnuite la carne roșie.
Spre deosebire de bolile transmise clasic de căpușe, care sunt cauzate de bacterii sau virusuri, această afecțiune este o reacție imunologică. Sistemul imunitar devine sensibil la o moleculă de zahăr numită alfa-gal (galactoză-alfa-1,3-galactoză).
Această substanță se regăsește în mod natural în carnea majorității mamiferelor — cum ar fi vita, porcul sau mielul — dar nu este prezentă în organismul uman sau al altor primate.
Potrivit Associated Press, unele căpușe pot avea alfa-gal în salivă, iar în timpul mușcăturii o pot introduce în fluxul sanguin al omului. Acest contact poate „antrena” sistemul imunitar să producă anticorpi specifici. Ulterior, consumul de carne sau, în anumite cazuri, produse lactate ori gelatină, poate declanșa reacții alergice întârziate, apărute la câteva ore după masă.
Dr. Scott Commins, specialist în cadrul Universității din Carolina de Nord, explică faptul că pielea reprezintă o cale eficientă de sensibilizare alergică, însă reacția nu apare în același mod atunci când molecula este ingerată normal prin alimentație.
Cum se manifestă alergia?
Simptomele sindromului alfa-gal pot varia de la ușoare la severe și includ:
- apariția de urticarie și mâncărimi intense
- umflarea buzelor, feței sau gâtului
- amețeli și stare generală de slăbiciune
- dificultăți de respirație
- tulburări digestive precum greață, vărsături sau diaree
În cazurile grave, reacția poate evolua spre șoc anafilactic, o urgență medicală care necesită intervenție imediată.
Specialiștii observă că numărul diagnosticelor este în creștere, atât datorită conștientizării mai bune a bolii, cât și extinderii zonelor în care trăiesc anumite specii de căpușe. Un raport al CDC (Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA), publicat în 2023, estimează că aproximativ 450.000 de persoane din Statele Unite ar putea suferi de această formă de alergie.
Cercetătoarea Maria Diuk-Wasser, de la Universitatea Columbia, afirmă că o parte din creșterea cazurilor se datorează și faptului că tot mai mulți pacienți și medici recunosc simptomele și investighează mai atent legătura cu mușcăturile de căpușe.
Cum se pune diagnosticul?
Diagnosticul sindromului alfa-gal se bazează pe o combinație de factori:
- istoricul de expunere la mușcături de căpușe
- simptomele clinice apărute după consumul de carne
- un test de sânge care detectează anticorpii specifici alfa-gal
Medicii avertizează însă că testele de laborator nu sunt suficiente singure. Dr. Commins subliniază că rezultatele trebuie interpretate împreună cu tabloul clinic, deoarece un test pozitiv nu confirmă automat boala în absența simptomelor.
Tratament și măsuri de control
Nu există un tratament curativ pentru sindromul alfa-gal, însă simptomele pot fi ținute sub control prin evitarea alimentelor declanșatoare. Recomandările principale includ:
- excluderea cărnii de mamifere din dietă
- uneori evitarea produselor lactate sau a alimentelor cu gelatină
- purtarea unui auto-injector cu epinefrină în caz de reacții severe
În anumite situații, pacienților li se poate administra omalizumab (Xolair), un medicament injectabil aprobat în SUA pentru mai multe tipuri de alergii alimentare, inclusiv alfa-gal. Acesta nu vindecă afecțiunea, dar poate reduce intensitatea reacțiilor în cazul expunerii accidentale.
Evoluția în timp a bolii
La unii pacienți, sensibilitatea la alfa-gal se poate diminua sau chiar dispărea în timp. Totuși, medicii atrag atenția că riscul de reapariție rămâne, mai ales în cazul unei noi mușcături de căpușă, motiv pentru care prevenția rămâne esențială.
Sursa foto: shutterstock
:format(webp):quality(100)/https%3A%2F%2Fwww.csid.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2023%2F11%2Fbanner-whatsapp-csid.jpg "Un efect rar, dar grav al mușcăturii de căpușă. Sindromul care îi preocupă pe medici 2")