Microplasticele și fertilitatea: cât de mare este riscul pentru cuplurile care își doresc un copil?

Până nu demult, microplasticele erau considerate în principal o problemă de mediu, asociată cu poluarea oceanelor și acumularea de deșeuri. În ultimii ani însă, cercetările au început să arate că aceste particule minuscule ajung și în organismul uman, iar oamenii de știință încearcă să înțeleagă ce efecte pot avea asupra sănătății.

Una dintre cele mai discutate întrebări este dacă expunerea constantă la microplastice poate influența fertilitatea atât la femei, cât și la bărbați.

Ce sunt microplasticele și unde se găsesc?

Microplasticele sunt fragmente foarte mici de plastic, cu dimensiuni mai mici de cinci milimetri, care rezultă din degradarea produselor din plastic sau sunt fabricate intenționat pentru anumite utilizări industriale.

Aceste particule sunt prezente aproape peste tot: în apa îmbuteliată, în alimentele ambalate, în praful din locuințe și chiar în precipitații. Din acest motiv, expunerea este aproape inevitabilă în viața de zi cu zi.

Au fost descoperite inclusiv în țesuturile umane

Studii recente au identificat microplastice în sânge, plămâni, placentă, lichidul folicular care înconjoară ovulele, dar și în spermă și țesutul testicular. Aceste descoperiri nu demonstrează automat că particulele provoacă infertilitate, însă ridică întrebări importante despre impactul lor asupra sistemului reproducător.

O cercetare publicată în 2024 de specialiști de la Universitatea din New Mexico a raportat prezența microplasticelor în țesutul testicular uman, alimentând preocupările privind sănătatea reproductivă masculină.

Citește și: Cele mai periculoase surse de microplastice din casă. Pe termen lung, multe dintre ele dau cancer

Cum ar putea influența fertilitatea?

Specialiștii cred că există mai multe mecanisme biologice prin care microplasticele ar putea afecta funcția reproductivă.

Unul dintre cele mai importante este stresul oxidativ, proces prin care în organism se acumulează molecule reactive ce pot deteriora celulele atunci când depășesc capacitatea naturală de apărare a organismului.

În același timp, aceste particule ar putea perturba activitatea mitocondriilor, structurile responsabile de producerea energiei celulare. Atât ovulele, cât și spermatozoizii au nevoie de un aport energetic ridicat pentru a funcționa normal, astfel încât orice dezechilibru poate avea consecințe asupra fertilității.

O altă ipoteză analizată de cercetători este legată de anumite substanțe chimice asociate plasticului, care pot acționa ca perturbatori endocrini și pot modifica semnalizarea hormonală implicată în ovulație, producerea spermatozoizilor și funcția reproductivă.

Posibile efecte asupra femeilor și bărbaților

Deși infertilitatea este influențată de numeroși factori, precum vârsta, genetica, stilul de viață sau diverse afecțiuni medicale, expunerea la microplastice este privită din ce în ce mai des ca un posibil factor suplimentar.

În cazul bărbaților, cercetările sugerează că ar putea fi afectată motilitatea spermatozoizilor și integritatea ADN-ului acestora, două elemente esențiale pentru concepție.

Pentru femei, oamenii de știință investighează dacă expunerea prelungită poate contribui la reducerea rezervei ovariene, la diminuarea calității ovulelor și la scăderea șanselor de fertilizare cu succes.

Totuși, specialiștii subliniază că relația cauză-efect nu este încă demonstrată, iar studiile sunt în desfășurare.

Impactul nu se limitează la fertilitate

Interesul cercetătorilor pentru microplastice depășește sfera reproducerii. Există investigații care analizează posibile legături între expunerea cronică și afectarea sistemului imunitar, endocrin, cardiovascular sau metabolic. Organizațiile internaționale din domeniul sănătății consideră că este nevoie de mai multe date pentru a înțelege pe deplin efectele acestor particule asupra organismului uman.

Cum poate fi redusă expunerea?

Eliminarea completă a contactului cu microplasticele este dificilă, însă anumite obiceiuri pot contribui la limitarea expunerii zilnice:

• folosirea recipientelor din sticlă sau inox în locul celor din plastic;
• evitarea încălzirii alimentelor în caserole din plastic;
• reducerea consumului de produse intens ambalate;
• consumul de apă filtrată, atunci când este posibil;
• aerisirea frecventă a locuinței pentru diminuarea prafului;
• adoptarea unei alimentații bogate în fructe, legume, cereale integrale, nuci și grăsimi sănătoase.

Experții avertizează că dovezile actuale indică mai degrabă o asociere și existența unor mecanisme biologice plauzibile decât o confirmare clară a faptului că microplasticele provoacă infertilitate.

Cu toate acestea, acumularea rezultatelor din ultimii ani sugerează că factorii de mediu trebuie luați în calcul atunci când se discută despre sănătatea reproductivă. Pentru cuplurile care își doresc un copil, adoptarea unor măsuri simple pentru reducerea expunerii poate reprezenta o abordare prudentă, chiar dacă cercetările continuă să clarifice amploarea reală a riscurilor.

Foto: shutterstock