Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu afirmă, în legătură cu Mineriada din 13-15 iunie 1990, că ceea ce a marcat-o cel mai mult „nu a fost violenţa în sine, ci cât de uşor au fost convinşi oameni cinstiţi muncitori, oameni buni la rândul lor”, că cei care protestau erau „duşmanii ţării”. „O manipulare exemplară, executată ca la carte, din manualele sovietice”, adaugă Gheorghiu.
„Aveam 20 de ani, eram proaspăt studentă şi protestasem deja paşnic, seri la rând, alături de mii de oameni, în Piaţa Universităţii. Când am ieşit din clădirea facultăţii, în ziua aia fatidică de 13 iunie, m-am trezit ca într-un teatru de război, cu străzi pline de mineri, ameninţători, violenţi, înverşunaţi de ura care le fusese indusă. De acolo am ajuns în Gara de Nord, plină şi ea de mineri. Noi eram un grup de studenţi, adică exact genul de oameni care erau vânaţi în acele zile. Ne-au înconjurat şi au început să vânture bâtele lor. Am fost norocoşi că un soldat tânăr ne-a scos de acolo. Am înţeles abia mai târziu de la ce ne-a salvat, aflând de morţii şi răniţii acelor zile”, afirmă Oana Gheorghiu într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Vicepremierul interimar spune că ceea ce a marcat-o cel mai mult atunci „nu a fost violenţa în sine, ci cât de uşor au fost convinşi oameni cinstiţi, muncitori, oameni buni la rândul lor”, că cei care protestau erau „duşmanii ţării”.
„Ce m-a marcat cel mai mult atunci nu a fost violenţa în sine, ci cât de uşor au fost convinşi oameni cinstiţi, muncitori, oameni buni la rândul lor, că noi, cei care protestam, eram duşmanii ţării. O manipulare exemplară, executată ca la carte, din manualele sovietice”, afirmă vicepremierul interimar.
Oana Gheorghiu mai spune că a învăţat atunci, „la vârsta de 20 de ani, trei lucruri” care vor rămâne cu ea „toată viaţa”: „Libertatea nu e niciodată câştigată definitiv, ci trebuie apărată zi de zi; să nu îţi fie frică niciodată să lupţi pentru dreptate şi pentru adevăr; România are disperată nevoie de fiecare dintre noi, de fiecare cetăţean onest. Nu stând pe margine în tăcere, ci acolo, în stradă, făcându-ne vocea auzită”, declară Gheorghiu.
Ea adaugă că, „la fel ca atunci”, oamenii au dreptul să protesteze, să îşi exprime opina, să ceară mai mult de la cei pe care îi aleg să îi reprezinte.
„Însă în egală măsură, trebuie să ne reamintim mereu să nu ne lăsăm învrăjbiţi unii împotriva celorlalţi. Trebuie să fim împreună şi împreună să luptăm împotriva nenorocirilor care ne fac viaţa mai grea: nedreptatea, corupţia, dezbinarea semănată de cei care profită din faptul că suntem divizaţi”, consideră Oana Gheorghiu.
Vicepremierul interimar le mulţumeşte celor care au fost în 1990 în Piaţa Universităţii pentru că „acela a fost momentul în care a început să crească societatea civilă din România, cea care a înţeles că democraţia va exista doar dacă” oamenii vor lupta în numele ei.
„Celor care au murit sau care au rămas pe viaţă cu sechele în urma violenţelor le cer iertare pentru că noi, ca naţiune, nu am putut mai mult atunci. Dosarul mineriadei nu are niciun vinovat, ba chiar pe unii dintre abuzatori i-am îngropat cu onoruri militare. România are nevoie astăzi de oameni care nu se tem să protesteze paşnic atunci când statul deraiază de la misiunea sa. România are nevoie de oameni politici cinstiţi şi de instituţii puternice, care să fie de partea cetăţeanului, nu de partea reţelelor mafiote care s-au îmbogăţit înfruptându-se din avuţia ţării. Asta este România în care credeam cu 36 de ani în urmă. Asta este România pentru care voi lupta în continuare, alături de toţi cei care iubesc ţara asta”, încheie Oana Gheorghiu.
În urma evenimentelor din 13 – 15 iunie 1990, când minerii au fost chemaţi în Capitală pentru reprimarea manifestaţiei din Piaţa Universităţii, patru persoane au fost ucise, 1.300 au fost rănite şi alţi 1.200 de oameni au fost reţinuţi ilegal.
Dosarul Mineriadei, în care fostul preşedinte Ion Iliescu era judecat pentru reprimarea violentă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii, a fost retrimis la Parchetul General în luna martie, instanţa supremă admiţând, în parte, cererile şi excepţiile invocate de inculpaţi.
Alături de Ion Iliescu, au fost deferiţi Justiţiei pentru infracţiuni împotriva umanităţii fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican-Voiculescu, fostul director SRI Virgil Măgureanu şi Adrian Sârbu, la acea dată consilier al premierului Petre Roman.
Editor : A.C.