Ministerul Mediului și Ministerul Agriculturii au clarificat că proiectul de lege privind infracțiunile de mediu nu vizează fermierii care folosesc legal apa, ci persoanele care realizează captări ilegale ce pot produce daune semnificative mediului. România are nevoie de o lege puternică împotriva celor care captează ilegal apa, distrug ecosisteme și pot lăsa comunități întregi fără această resursă vitală, a declarat ministra interimară a Mediului, Diana Buzoianu.
Diana Buzoianu şi viceprim-ministrul Barna Tanczos, ministrul interimar al agriculturii şi dezvoltării rurale, au avut miercuri, la sediul Ministerului Mediului, o întâlnire de lucru cu reprezentanţii Alianţei pentru Agricultură şi Cooperare şi cu echipele tehnice şi juridice ale celor două ministere. La discuţii au participat reprezentanţi ai Federaţiei Naţionale PRO AGRO, ai Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, ai Uniunii de Ramură Naţională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal şi ai Asociaţiei Forţa Fermierilor – AFF.
Potrivit unui comunicat al MMAP, întâlnirea a fost organizată pentru analizarea punctuală a observaţiilor formulate de sectorul agricol asupra proiectului de lege privind protecţia mediului prin intermediul dreptului penal, aflat în transparenţă decizională. Proiectul transpune Directiva (UE) 2024/1203 şi urmăreşte sancţionarea mai fermă a infracţiunilor grave de mediu, concomitent cu introducerea unor garanţii clare pentru persoanele şi operatorii care acţionează cu bună-credinţă şi respectă legea.
Unul dintre principalele subiecte a fost infracţiunea privind captarea ilegală a apelor de suprafaţă sau subterane, atunci când aceasta poate produce daune semnificative unui corp de apă. În contextul informaţiilor şi interpretărilor apărute recent în spaţiul public, MMAP şi MADR subliniază că proiectul nu incriminează simpla existenţă ori utilizarea legală a unei fântâni şi nici utilizarea legală a apei în agricultură iar fermierii care respectă condiţiile stabilite de autorităţi şi utilizează apa în limitele legii nu sunt ţinta noilor sancţiuni.
Potrivit MMAP, noile prevederi urmăresc faptele ilegale grave – de exemplu, captările neautorizate care pot seca râuri sau lacuri, pot afecta alimentarea cu apă a comunităţilor ori pot produce daune semnificative mediului. Sancţiunile sunt stabilite gradual, în funcţie de gravitatea faptei şi de efectele produse.
„Vrem să oprim infracţiunile grave, nu să sancţionăm fermierii de bună credinţă. România are nevoie de o lege puternică împotriva celor care captează ilegal apa, distrug ecosisteme şi pot lăsa comunităţi întregi fără această resursă vitală. În acelaşi timp, un fermier care lucrează cu bună-credinţă, are actele în regulă şi respectă limitele stabilite trebuie să ştie clar că legea protejează conduita corectă. Dialogul de astăzi ne-a ajutat să identificăm formulări mai clare, care reduc riscul interpretărilor abuzive, fără să slăbească lupta împotriva criminalităţii de mediu”, a declarat Diana Buzoianu, în comunicat.
În urma discuţiilor, părţile au convenit asupra necesităţii introducerii în proiect a unei clarificări referitoare la activităţile desfăşurate cu respectarea unei autorizaţii, a unui aviz, a unui acord de mediu sau a unui alt act administrativ valabil, atunci când operatorul acţionează cu bună-credinţă şi în limitele condiţiilor stabilite. Forma juridică exactă va fi definitivată de echipele de specialitate. De asemenea, au fost discutate criterii suplimentare care pot fi adăugate la analiza daunelor semnificative, precum şi ce se întâmplă în cazul poluărilor provenite din cazurile de forţă majoră.
Totodată, MMAP va solicita o clarificare tehnică din partea Comisiei Europene privind formularea utilizată pentru faptele „susceptibile să producă daune semnificative”, astfel încât transpunerea directivei să fie completă, iar norma naţională să fie cât mai clară şi predictibilă. Cele două ministere vor continua analiza propunerilor transmise de organizaţiile fermierilor, inclusiv a celor privind simplificarea şi clarificarea procedurilor de autorizare.
„Agricultura şi protecţia mediului nu sunt obiective opuse. Ambele depind de aceeaşi resursă esenţială: apa. O reglementare bună trebuie să fie fermă cu ilegalitatea şi, în acelaşi timp, predictibilă pentru producătorii care lucrează corect şi legal. MADR va rămâne la masa dialogului, alături de MMAP şi de organizaţiile fermierilor, până când formulările vor fi clare, echilibrate şi aplicabile. Mobilizăm echipele tehnice şi construim soluţiile prin dialog, pe baza realităţilor din teren şi cu respectarea legii”, a precizat Barna Tanczos.
Părţile au stabilit continuarea dialogului şi organizarea unei noi reuniuni de lucru în aproximativ două săptămâni. Până atunci, echipele MMAP şi MADR vor lucra asupra propunerilor discutate şi vor integra clarificările care pot fi preluate, cu păstrarea transparenţei decizionale şi a obligaţiilor europene asumate de România.
Editor : M.I.