Ce înseamnă dacă vorbești în somn?

Ți s-a spus vreodată că ai purtat o conversație întreagă în timpul nopții, deși dimineața nu îți aminteai absolut nimic? Sau poate ai fost trezit de partener pentru că spuneai cuvinte fără sens, râdeai, murmurai ori răspundeai la întrebări în timp ce dormeai.

Vorbitul în somn este unul dintre cele mai frecvente comportamente care apar în timpul nopții și, de cele mai multe ori, nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Deși poate fi amuzant pentru cei din jur, fenomenul ridică adesea multe întrebări: de ce apare, ce spune despre creier și dacă poate ascunde anumite probleme de sănătate.

Specialiștii numesc acest fenomen somnilocvie (somniloquy) și îl încadrează în categoria parasomniilor – comportamente neobișnuite care apar în timpul somnului. În majoritatea cazurilor este inofensiv, însă există situații în care poate fi asociat cu alte tulburări de somn sau cu afecțiuni care merită investigate.

Ce este, de fapt, somnilocvia?

Somnilocvia reprezintă emiterea involuntară de sunete, cuvinte sau propoziții în timpul somnului, fără ca persoana să fie conștientă de ceea ce spune.

Uneori este vorba doar despre câteva murmure sau cuvinte neinteligibile. Alteori, persoana poate formula propoziții complete, poate răspunde aparent la întrebări sau chiar poate avea un monolog care durează câteva zeci de secunde.

Majoritatea episoadelor sunt foarte scurte și durează mai puțin de 30 de secunde.

Dimineața, aproape nimeni nu își amintește că a vorbit în somn.

Cât de frecvent este?

Fenomenul este mult mai comun decât credem.

Copiii vorbesc în somn mai des decât adulții, deoarece sistemul lor nervos este încă în dezvoltare. Se estimează că aproape jumătate dintre copii au avut cel puțin un episod de somnilocvie.

La adulți, frecvența scade, însă aproximativ 5% dintre persoane continuă să vorbească în somn în mod regulat.

Episoade ocazionale pot apărea la aproape oricine.

Ce spune, de fapt, persoana care vorbește în somn?

Contrar miturilor, nu există un tipar.

Uneori sunt doar sunete fără sens.

Alteori pot apărea:

cuvinte izolate;
propoziții simple;
întrebări;
răspunsuri;
râsete;
exclamații;
șoapte;
strigăte.

În unele cazuri, discursul pare coerent, însă de cele mai multe ori nu are nicio legătură logică.

Creierul nu construiește un dialog conștient, ci produce fragmente de activitate verbală care apar în timpul somnului.

Vorbitul în somn înseamnă că visezi?

Nu neapărat.

Mult timp s-a crezut că oamenii vorbesc doar în timpul viselor, însă studiile au arătat că somnilocvia poate apărea atât în somnul REM – etapa în care visele sunt cele mai intense –, cât și în somnul non-REM.

În timpul somnului REM, vorbitul poate fi asociat cu conținutul visului și poate părea mai expresiv sau mai emoțional.

În schimb, în somnul profund non-REM apar mai frecvent sunete scurte, murmure sau cuvinte fără sens.

De ce apare?

Cauza exactă nu este pe deplin cunoscută, însă cercetătorii consideră că este vorba despre o activare incompletă a unor regiuni ale creierului în timpul somnului.

În mod normal, în timpul nopții, zonele implicate în vorbire și în controlul mișcărilor sunt parțial inhibate.

La unele persoane, această „oprire” nu este completă, iar anumite circuite cerebrale rămân suficient de active încât să producă vorbirea.

Practic, creierul se află într-o stare intermediară între somn și veghe.

Ce factori favorizează somnilocvia?

Există mai mulți factori care cresc probabilitatea apariției episoadelor.

Stresul și anxietatea

Acestea sunt printre cele mai frecvente cauze.

Perioadele solicitante din punct de vedere emoțional cresc activitatea sistemului nervos și pot fragmenta somnul.

Mulți oameni observă că vorbesc mai des în somn înaintea examenelor, a unor evenimente importante sau în perioadele tensionate de la serviciu.

Privarea de somn

Lipsa odihnei afectează arhitectura normală a somnului.

Atunci când organismul este foarte obosit, tranziția dintre diferitele faze ale somnului devine mai instabilă, iar riscul apariției parasomniilor crește.

Febra

La copii, episoadele de vorbit în somn apar frecvent în timpul infecțiilor febrile.

Temperatura crescută și modificările activității cerebrale din timpul febrei favorizează aceste manifestări.

Consumul de alcool

Alcoolul modifică structura normală a somnului.

Deși poate induce inițial somnolență, în a doua parte a nopții favorizează trezirile parțiale și poate crește frecvența episoadelor de somnilocvie.

Unele medicamente

Anumite antidepresive, sedative sau medicamente care influențează activitatea sistemului nervos pot favoriza apariția vorbitului în somn la unele persoane.

Predispoziția genetică

Există dovezi că fenomenul poate avea și o componentă ereditară.

Persoanele care au rude apropiate ce vorbesc în somn sau prezintă alte parasomnii au un risc mai mare de a experimenta același lucru.

Vorbitul în somn spune adevărul?

Acesta este unul dintre cele mai răspândite mituri.

Mulți cred că persoana adormită spune ceea ce gândește cu adevărat sau dezvăluie secrete.

În realitate, nu există dovezi științifice care să susțină această idee.

Discursul din timpul somnului este alcătuit din fragmente de activitate cerebrală, amintiri, emoții și elemente ale viselor, fără un control conștient.

Prin urmare, ceea ce spune cineva în somn nu trebuie interpretat ca o mărturisire sau ca o reflectare fidelă a gândurilor sale.

Poți purta o conversație cu cineva care vorbește în somn?

Uneori pare că da.

Persoana poate răspunde la întrebări simple sau poate continua aparent un dialog.

Totuși, răspunsurile sunt de obicei lipsite de logică și nu reflectă o conversație reală.

Dimineața, cel mai probabil nu își va aminti nimic.

Este periculos?

În majoritatea cazurilor, nu.

Somnilocvia este considerată o parasomnie benignă.

Nu afectează creierul, nu produce leziuni și nu este asociată cu deteriorarea funcțiilor cognitive.

Problema apare doar dacă episoadele sunt foarte frecvente, zgomotoase sau sunt însoțite de alte comportamente neobișnuite în timpul somnului.

Cu ce alte tulburări poate fi asociată?

Uneori, vorbitul în somn apare împreună cu:

somnambulismul;
coșmarurile;
terorile nocturne;
bruxismul (scrâșnitul din dinți);
sindromul picioarelor neliniștite;
apneea obstructivă în somn;
tulburarea comportamentală din somnul REM.

În aceste situații, evaluarea medicală este importantă.

Când ar trebui să mergi la medic?

Este recomandat un consult dacă:

episoadele apar foarte frecvent;
persoana țipă, lovește sau se ridică din pat;
apar mișcări violente;
există pauze în respirație în timpul somnului;
somnul este neodihnitor;
apare somnolență excesivă în timpul zilei;
fenomenul începe brusc la vârsta adultă, fără un motiv evident.

În astfel de cazuri, medicul poate recomanda investigații suplimentare, inclusiv o polisomnografie – examenul care analizează activitatea creierului, respirația și mișcările corpului în timpul somnului.

Există tratament?

Pentru somnilocvia izolată nu este necesar un tratament specific.

Dacă episoadele sunt rare și nu afectează calitatea somnului, nu este nevoie de intervenție.

În schimb, reducerea factorilor favorizanți poate diminua frecvența lor.

Specialiștii recomandă:

respectarea unui program regulat de somn;
dormitul între 7 și 9 ore pe noapte, în funcție de vârstă și necesități;
reducerea consumului de alcool înainte de culcare;
limitarea cafelei și a băuturilor energizante în a doua parte a zilei;
gestionarea stresului prin tehnici de relaxare;
evitarea utilizării excesive a telefonului și a altor ecrane înainte de somn.

Dacă vorbitul în somn este cauzat de o altă tulburare, tratamentul acesteia poate reduce sau chiar elimina episoadele.

Vorbitul în somn poate fi prevenit?

Nu există o metodă care să garanteze dispariția completă a fenomenului.

Totuși, un somn suficient, reducerea stresului și menținerea unei rutine regulate înainte de culcare scad semnificativ probabilitatea apariției episoadelor la multe persoane.

Vorbitul în somn este una dintre cele mai frecvente parasomnii și, în cele mai multe cazuri, nu reprezintă un motiv de îngrijorare. Deși poate părea ciudat sau amuzant, fenomenul reflectă modul în care creierul trece prin diferitele etape ale somnului și este influențat de factori precum stresul, oboseala, febra sau consumul de alcool.

Dacă episoadele sunt rare și nu sunt însoțite de alte manifestări, nu necesită tratament. În schimb, dacă apar frecvent, sunt violente sau afectează calitatea somnului, este recomandată o evaluare medicală pentru a exclude existența unei alte tulburări de somn.

Citește și: Senzația de „cădere în gol” înainte de somn are o explicație. Ce spun medicii despre acest fenomen

Foto: Shutterstock