Mărturiile paramedicilor, medicilor și lucrătorilor umanitari descriu o realitate tot mai periculoasă în zonele de război din Ucraina, unde dronele rusești îi urmăresc pe cei care încearcă să salveze vieți. Ambulanțele, spitalele și echipele de intervenție au devenit tot mai des ținte ale atacurilor, iar organizațiile medicale avertizează că extinderea razei de acțiune a dronelor îi obligă să se retragă tot mai departe de linia frontului. OMS a înregistrat peste 3.100 de atacuri asupra unităților medicale de la începutul invaziei rusești, în februarie 2022, arată BBC.
„Dacă mă opresc, voi muri”
Inna Lytvynenko își pune întotdeauna vesta de protecție portocalie atunci când pleacă într-o misiune de urgență. În iulie anul trecut, paramedicul a fost trimis la Herson pentru a acorda îngrijiri unei femei rănite într-un atac cu drone rusești. În timp ce se afla în misiune, o dronă FPV s-a izbit de ambulanța sa.
Câteva secunde mai târziu, Lytvynenko a auzit un zumzet în cer. O altă dronă zbura direct spre ea, cu viteză mare.
„M-am panicat. Mi-am luat trusa de urgență și am început să fug”, își amintește ea. „Am strigat și am țipat. Știam că, dacă mă opresc, voi muri.”
Drona a urmărit-o timp de aproximativ 10 minute, înainte de a zbura mai departe. Lytvynenko a fost preluată rapid de poliție.
Însă ceea ce ea descrie drept o „vânătoare de tip safari” nu s-a încheiat. Dronele au lovit încă două vehicule care sosiseră pentru a transporta femeia rănită la spital. Abia câteva ore mai târziu, o a treia mașină de poliție a reușit să o scoată din zonă.
Atenție! Imagini cu un puternic impact emoțional!
După un alt atac de tip „safari” produs la începutul acestei săptămâni, președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, a cerut intensificarea presiunilor asupra Rusiei pentru a opri ceea ce a numit „atacuri de vânătoare” deliberate asupra civililor.
Peste 3.100 de atacuri asupra unităților medicale
Spitalele și ambulanțele din Ucraina sunt tot mai frecvent vizate de atacuri cu drone și rachete rusești, deși, potrivit normelor internaționale de drept umanitar, inclusiv Convențiilor de la Geneva, acestea trebuie protejate de toate părțile implicate într-un conflict.
„Aceasta este o nouă normalitate, care nu ar trebui să fie normalitatea”, afirmă dr. Jarno Habicht, reprezentantul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în Ucraina.
OMS a înregistrat 3.118 atacuri asupra unităților medicale de la începutul invaziei rusești, în februarie 2022.
„Asta înseamnă două cazuri pe zi”, spune Habicht.
Din 2023, numărul atacurilor asupra unităților medicale a crescut constant. În 2024, acesta a fost cu 30% mai mare. Anul trecut s-a înregistrat o nouă creștere, de 20%. Potrivit OMS, tendința este de a continua și în acest an.
Un raport recent al organizației „Medici fără Frontiere” (MSF) arată că Rusia vizează în mod sistematic și, adesea, deliberat unitățile medicale ucrainene.
Frecvența atacurilor sugerează că acestea reprezintă „o caracteristică constantă a războiului, mai degrabă decât o consecință episodică a ofensivelor la scară largă”, se arată în raport.
„Nu poate fi un accident”
Luna trecută, rachetele rusești au lovit un spital din Herson, avariind grav clădirea și ucigând un medic. Directoarea spitalului, Olena Timoșenko, consideră că unitatea medicală a fost vizată intenționat.
„Nu a fost doar o singură rachetă, ci trei rachete care au lovit spitalul la interval de câteva minute una de cealaltă. Nu poate fi un accident”, a declarat ea pentru BBC.
Moscova recurge, de asemenea, în mod frecvent la tactica numită „double-tap”, prin care aceeași locație este lovită de două ori într-un interval scurt.
Mulți consideră că al doilea atac urmărește în mod deliberat echipele de intervenție care ajung la locul atacului inițial pentru a salva supraviețuitorii.
În timpul unui recent atac aerian rusesc de amploare asupra Kievului, șapte persoane au fost ucise, printre care un polițist și un voluntar, în urma unui al doilea atac asupra aceleiași locații.
Dronele FPV, o amenințare directă pentru salvatori
În ultima perioadă, forțele ruse au vizat și depozitele organizațiilor umanitare. Numai luna trecută, depozitele a trei agenții ale ONU, inclusiv ale OMS, au fost avariate în urma atacurilor aeriene. Potrivit lui Habicht, organizația transmite coordonatele facilităților sale atât Moscovei, cât și Kievului tocmai pentru a încerca să le protejeze de atacuri.
În timp ce atacurile cu rachete și drone pot fi nediscriminatorii, atacurile cu drone FPV, dotate cu camere care transmit imagini în timp real, sunt mult mai precise.
Un pilot poate vedea ținta prin intermediul camerei dronei. Din acest motiv, atunci când o dronă FPV lovește o ambulanță, este foarte dificil de susținut că ținta nu a fost identificată.
„Un pilot de dronă poate vedea ținta într-o transmisiune în direct de la camera dronei. Așadar, atunci când lovește o ambulanță, trebuie să fie intenționat”, spune Robin Meldrum, coordonatorul național al MSF în Ucraina.
Dr. Inna Lytvynenko spune că purta o uniformă care o identifica drept lucrător medical, iar ambulanța era, la rândul ei, marcată clar. Din acest motiv, ea consideră că operatorul dronei a ales în mod conștient să o vizeze.
Potrivit OMS, atacurile asupra ambulanțelor reprezintă 20% din totalul atacurilor asupra sistemului de sănătate din Ucraina, ceea ce sugerează că acestea fac parte dintr-un tipar sistematic.
Civilii rămân tot mai izolați de serviciile medicale
Consecința acestor atacuri susținute este că populația civilă din apropierea liniei frontului este tot mai izolată de serviciile medicale. Majoritatea persoanelor care au rămas în aceste zone sunt vârstnici și suferă adesea de boli cronice. Chiar dacă supraviețuiesc atacurilor aeriene și bombardamentelor, lipsa medicamentelor și a controalelor medicale periodice îi expune unor riscuri grave și, în unele cazuri, unei morți lente.
Iar ambulanțele s-ar putea să nu mai poată ajunge la ei atunci când riscurile devin prea mari.
Lytvynenko și colegii ei monitorizează constant rețelele sociale pentru a afla despre eventualele amenințări din zonele în care urmează să intervină.
„Este cu adevărat înfricoșător”, spune ea. „De fiecare dată când ducem un pacient la spital, nu facem decât să ne rugăm. Aceste drone pot apărea de oriunde, pot trece chiar și prin plasele anti-drone.”
În unele cazuri, în locul ambulanțelor sunt trimise echipaje de poliție.
Zona de pericol în care operează dronele FPV se extinde pe măsură ce atât Ucraina, cât și Rusia dezvoltă aparate cu rază de acțiune tot mai mare. Din acest motiv, clinicile mobile gestionate de diverse organizații medicale au fost nevoite să își mute operațiunile din ce în ce mai departe de linia frontului.
„Acum doi ani, puteam ajunge la 5-8 kilometri de linia frontului. Acum nu ne mai apropiem la mai puțin de 30 de kilometri, iar această distanță continuă să crească”, spune Meldrum.
În ultimele 18 luni, MSF a încetat vizitele medicale regulate în aproximativ 80 de sate din apropierea frontului, unde furnizase anterior servicii medicale. Organizația și-a suspendat recent și serviciile de ambulanță din Sloviansk, un oraș important din estul Ucrainei.
„Nu avem senzația că suntem protejați în acest mediu și, având în vedere modul în care Rusia duce războiul, nu avem impresia că regulile războiului sunt respectate”, spune Meldrum.
Editor : C.A.