Aditivii alimentari care ridică semne de întrebare în legătură cu cancerul colorectal. Ce ingrediente apar frecvent în alimentele ultraprocesate

Cancerul colorectal este diagnosticat tot mai des la persoane tinere, iar cercetătorii încearcă să înțeleagă motivele acestei tendințe. Alimentația este una dintre ipotezele investigate, în special consumul ridicat de produse ultraprocesate.

În această categorie intră alimente precum mezelurile, produsele de patiserie ambalate, cerealele îndulcite, gustările sărate, deserturile și numeroasele produse gata preparate. Pe lângă cantitățile ridicate de zahăr, sare sau grăsimi, acestea pot conține o gamă largă de aditivi alimentari.

Unele cercetări au început să analizeze dacă anumite substanțe pot influența microbiomul intestinal, bariera protectoare a intestinului sau procesele inflamatorii. Totuși, pentru mai mulți dintre aditivii aflați în atenție, dovezile disponibile la oameni nu sunt încă suficiente pentru a demonstra că aceștia provoacă în mod direct cancerul colorectal.

Emulsificatorii, printre substanțele analizate de cercetători

Emulsificatorii sunt folosiți pentru a menține împreună ingrediente care în mod natural s-ar separa, dar și pentru a îmbunătăți textura, consistența și durata de păstrare a produselor.

Printre substanțele asupra cărora s-au concentrat unele cercetări se numără carboximetilceluloza (E466) și polisorbatul 80 (E433). Ele pot fi întâlnite în produse precum deserturi, sosuri, produse de panificație, prăjituri, băuturi sau alternative vegetale la lactate.

Studiile experimentale sugerează că anumiți emulsificatori pot modifica microbiomul intestinal și pot afecta bariera protectoare a intestinului. Inflamația intestinală este, la rândul ei, investigată pentru rolul pe care l-ar putea avea în apariția unor boli digestive.

Alți emulsificatori aflați în atenția cercetătorilor sunt caragenanul (E407) și mono- și digliceridele acizilor grași (E471).

Important este însă că o mare parte din dovezile privind aceste mecanisme provin din studii de laborator și pe animale. Rezultatele nu pot fi transferate automat la oameni, iar cercetătorii spun că sunt necesare studii clinice și observaționale mai ample.

Citește și: Aditivi alimentari de care să te ferești când faci următoarele cumpărături. Citește eticheta!

Mezelurile rămân printre cele mai importante alimente de limitat

În cazul cărnii procesate, situația este diferită. Legătura dintre consumul frecvent de carne procesată și cancerul colorectal este susținută de un volum mult mai consistent de dovezi.

Mezelurile, baconul, șunca și cârnații pot conține nitrați și nitriți, utilizați pentru conservare și pentru menținerea caracteristicilor produselor. În anumite condiții, aceste substanțe pot contribui la formarea unor compuși N-nitrozo, care pot afecta ADN-ul celulelor.

Organizația Mondială a Sănătății clasifică carnea procesată drept carcinogen de grup 1, ceea ce înseamnă că există suficiente dovezi că aceasta poate cauza cancer la oameni.

Riscul nu trebuie interpretat însă ca și cum un anumit aliment ar provoca inevitabil boala. Contează cantitatea consumată, frecvența și alimentația generală.

Dioxidul de titan, un aditiv eliminat din alimente în Uniunea Europeană

Un alt ingredient care a generat controverse este dioxidul de titan (E171), folosit în trecut ca agent de albire în anumite produse alimentare, inclusiv dulciuri, gumă de mestecat și unele produse de panificație.

Uniunea Europeană a interzis utilizarea E171 în alimente începând cu 2022, după ce autoritățile europene au considerat că nu poate fi exclusă o preocupare legată de potențialul său genotoxic.

Unele cercetări experimentale au indicat posibile efecte asupra inflamației intestinale și asupra barierei intestinale. Totuși, și în acest caz, există limite importante atunci când rezultatele studiilor pe animale sunt extrapolate la oameni.

Îndulcitorii artificiali, o altă zonă de cercetare

Și îndulcitorii artificiali sunt analizați pentru posibile efecte asupra microbiomului intestinal și metabolismului.

Aspartamul și acesulfamul-K, de exemplu, au fost investigate în studii epidemiologice privind riscul de cancer. Alte cercetări s-au concentrat asupra unor îndulcitori precum zaharină și sucraloză, care ajung în intestinul gros și pot interacționa cu bacteriile intestinale.

Unele experimente au sugerat că doze ridicate de astfel de substanțe pot modifica microbiomul și pot influența producția de butirat, un acid gras cu rol important pentru sănătatea celulelor intestinale.

Dar există o problemă majoră: persoanele care folosesc frecvent îndulcitori artificiali pot avea deja probleme de greutate, glicemie sau alte caracteristici care influențează independent riscul de boală. Din acest motiv, este dificil de stabilit dacă îndulcitorul este cauza sau doar asociat cu un anumit profil de sănătate.

Ce putem face, fără să eliminăm toți aditivii din alimentație?

Specialiștii avertizează că nu este necesară o abordare bazată pe frica de fiecare număr „E” de pe etichetă. Mulți aditivi sunt autorizați pentru utilizare deoarece, în anumite limite, sunt considerați siguri.

O strategie mai utilă este reducerea consumului de alimente ultraprocesate, în special a produselor consumate frecvent și în cantități mari. În același timp, dieta poate fi bazată mai mult pe alimente cât mai puțin procesate: legume, fructe, leguminoase, cereale integrale, nuci, semințe și surse de proteine neprocesate.

În ceea ce privește cancerul colorectal, una dintre cele mai bine susținute recomandări rămâne limitarea consumului de carne procesată și evitarea unei alimentații dominate de produse ultraprocesate.

De reținut: faptul că un aditiv este asociat cu modificări ale microbiomului sau inflamației într-un studiu nu înseamnă automat că provoacă cancer la oameni. Pentru mai multe dintre substanțele discutate, cercetarea este încă în desfășurare.

Foto: shutterstock