Administrația Prezidențială anunță că „în urma unui proces de mediere desfășurat sub coordonarea Administrației Prezidențiale, Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârșitul prezentei sesiuni parlamentare”.
Potrivit comunicatului citat, „noua lege a salarizării constituie o etapă esențială din Planul Național de Redresare și Reziliență, având ca termen de îndeplinire data de 1 iulie 2026”.
Administrația Prezidențială spune că „niciun angajat din sectorul public nu va înregistra o scădere a venitului total ca efect al aplicării noii legi, iar cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăși cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Potrivit acordului, aplicarea noii legi nu va pune România în situația de a-și încălca obiectivele fiscale asumate pe termen scurt, mediu și lung”.
„Noua lege a salarizării va intra în vigoare în totalitate la data de 1 ianuarie 2027, fără aplicare eșalonată, și nu va mai fi modificată ulterior prin intervenții speciale”, susține Palatul Cotroceni în comunicatul amintit.
Acordul politic anunțat de către Administrația Prezidențială a fost semnat de Sorin Grindeanu – președintele PSD, Ilie Bolojan – președintele PNL, Dominic Fritz – președintele USR, și Kelemen Hunor – președintele UDMR.
„În baza prezentului acord, Ministerul Muncii va publica proiectul de lege și va organiza consultări cu toate categoriile vizate de lege”, scrie în încheierea comunicatului Președinției.
Cu cât ar putea crește bugetul pentru salarii
Bugetul alocat de statul român pentru plata salariilor ar putea crește de la 166 de miliarde de lei, cât se alocă în prezent, la 174 de miliarde de lei, potrivit surselor Digi24.ro.
Cu alte cuvinte, Ministerul Finanțelor ar fi dispus să aloce, suplimentar, în jur de 8 miliarde de lei.
„Constrângerile pe care le avem țin de păstrarea unui procent al anvelopei salariale, ca pondere din PIB-ul României, care să se situeze foarte puțin peste 8% din PIB. Astăzi avem 8,1% din PIB și, deci, nu vom putea avea o pondere mai mare a acestei anvelope în anii următori, pentru că, efectiv, nu ne putem permite.
Avem aproximativ 166 de miliarde de lei total cheltuieli salariale în sectorul public, ceea ce reprezintă 8,1% din datele comunicate de Ministerul de Finanțe”, a declarat premierul Ilie Bolojan, săptămâna trecută, la Guvern.
Câți bugetari vor beneficia de majorări
În scenariul în care bugetul alocat salariilor va crește cu 8 miliarde de lei, aproximativ 53% din angajații din sectorul public ar beneficia de majorări.
O altă variantă luată în calcul ar fi fost suplimentarea bugetului pentru salarii cu 12 miliarde de lei, ceea ce ar fi însemnat fie creșteri mai mari are salariilor, fie mai mulți beneficiari. Tot săptămâna trecută, premierul spunea că dacă se dorește o creștere mai mare a salariilor, atunci „singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, deci reducerea de personal”.
„Acolo unde nu se justifică, în așa fel încât spațiile eliberate să-ți permită să-i plătești mai bine pe cei care lucrează cu adevărat în sectorul public”, a subliniat premierul.
Autoritățile promit că salariile celorlalți bugetari, care nu vor beneficia de creșteri, nu vor scădea. „Veniturile aflate în plată în sistemul public nu vor fi diminuate prin aplicarea noii legi a salarizării”, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene și ministru interimar al Muncii, la finalul lunii aprilie după o discuție cu sindicatele.
Sporurile, incluse în salariu
Prin noua lege, angajații din sectorul public nu vor mai primi sporuri separat, ci vor fi incluse în salariul de bază. Inclusiv norma de hrană va fi calculată cu tot cu salariul. Singurul spor care va fi acordat separat, spun aceleași surse, va rămâne cel pentru gestionarea proiectelor pe fonduri europene, de până la 40% din salariu.
Editor : B.E.
