Ministerul Mediului anunță finalizarea acumulării Sălard din județul Bihor, singurul polder din România finanțat prin PNRR, și reluarea procesului de acumulare a apei la Barajul Leșu după o pauză de 12 ani. Autoritățile spun că investițiile de peste 228 de milioane de lei vor contribui la reducerea riscului de inundații, modernizarea infrastructurii hidrotehnice și adaptarea sistemului de gospodărire a apelor la efectele schimbărilor climatice.
„Finalizarea acumulării Sălard şi reluarea acumulării apei la Leşu, după 12 ani, marchează rezultate concrete ale investiţiilor din PNRR în infrastructura de apă. Vorbim despre proiecte care cresc siguranţa comunităţilor, reduc riscul la inundaţii şi aduc sistemul de gospodărire a apelor la standarde moderne, inclusiv prin digitalizare şi monitorizare în timp real. Sunt, de altfel, singurele investiţii finalizate până acum prin PNRR în sectorul de apărare împotriva inundaţiilor, ceea ce le face cu atât mai importante”, a declarat ministrul Mediului, Diana Buzoianu, vineri, în judeţul Bihor, la finalizarea lucrărilor de modernizare a acumulării Sălard şi la iniţierea procesului de reumplere controlată a Barajului Leşu, un moment-cheie pentru siguranţa hidrotehnică a regiunii.
La eveniment au participat şi viceprim-ministrul Tánczos Barna, directorul general al Administraţiei Naţionale ”Apele Române”, Dragoş Cazan, prefectul judeţului Bihor, Marcel Dragoş, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, Sándor Pásztor, alături de reprezentanţi ai administraţiei publice centrale, regionale şi locale.
Acumularea Sălard, realizată de Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, este singurul polder din România finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi are un rol strategic în gestionarea riscului la inundaţii în bazinul râului Barcău. Investiţia, în valoare de peste 22 de milioane de lei, a vizat modernizarea infrastructurii hidrotehnice, punerea în siguranţă a digurilor, refacerea echipamentelor de exploatare şi implementarea unor sisteme digitale de monitorizare şi control. De asemenea, proiectul a inclus amenajarea unei zone umede de 6 hectare şi integrarea unor soluţii GIS şi imagini satelitare pentru monitorizarea ecosistemelor acvatice.
Potrivit Ministerului Mediului, lucrările hidrotehnice au presupus intervenţii complexe asupra digurilor şi echipamentelor de exploatare, inclusiv refacerea golirii de fund şi a turnului de manevră, precum şi realizarea unui deversor de acces şi a infrastructurii aferente. În paralel, au fost amenajate canalele de acces şi drumurile tehnologice, facilitând atât exploatarea în siguranţă a acumulării, cât şi intervenţiile rapide în situaţii de urgenţă. Componenta de digitalizare permite monitorizarea în timp real a nivelurilor de apă şi o gestionare mai eficientă a resurselor, într-un context în care fenomenele hidrologice extreme devin tot mai frecvente.
În paralel, la Barajul Leşu, lucrările de reabilitare au ajuns la aproximativ 65% execuţie, iar vineri a început procesul de reumplere controlată a acumulării, prima etapă de acest tip din ultimul deceniu. Aceasta se desfăşoară etapizat, cu un volum estimat de până la 5 milioane m³ de apă, reprezentând aproximativ 15% din capacitatea totală a lacului, şi are ca scop verificarea comportamentului structural al barajului şi a echipamentelor modernizate.
Pe şantierul de la Leşu sunt în curs lucrări ample de reabilitare structurală şi modernizare, inclusiv impermeabilizarea paramentului amonte, consolidarea barajului şi implementarea unui sistem de monitorizare prin fibră optică. Totodată, sunt modernizate sistemele de control şi alarmare prin integrarea unui sistem SCADA performant, sunt reabilitate drumurile de acces şi sunt implementate soluţii pentru protecţia mediului, precum scara de peşti şi insulele plutitoare pentru colectarea deşeurilor. Peste 100 de muncitori şi specialişti sunt implicaţi în execuţia lucrărilor, într-un ritm susţinut, arată Ministerul Mediului.
Investiţia de la Leşu, cu o valoare totală de peste 206 milioane de lei, vizează creşterea siguranţei în exploatare a barajului, reducerea riscului la viituri şi asigurarea rezervelor de apă în perioadele de secetă. Proiectul include lucrări complexe de reabilitare structurală, modernizarea sistemelor de control şi alarmare, implementarea unor soluţii inovatoare de monitorizare prin fibră optică, precum şi măsuri pentru protecţia mediului, inclusiv realizarea unei scări de peşti pentru menţinerea continuităţii ecologice.
„Aceste proiecte au însemnat ani de muncă, intervenţii tehnice complexe şi un efort susţinut din partea echipelor din teren, a proiectanţilor, constructorilor şi specialiştilor din Apele Române. Au existat provocări tehnice majore, mai ales în cazul Barajului Leşu, unde vorbim despre un obiectiv strategic care nu a mai acumulat apă de 12 ani. Astăzi vedem însă rezultate concrete: infrastructură modernizată, sisteme de monitorizare performante şi o creştere semnificativă a siguranţei pentru comunităţile din judeţul Bihor şi din întreg bazinul hidrografic”, a declarat directorul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri, Sándor Pásztor.
Potrivit lui Tanczos Barna, fost ministru al Mediului, acesta este un pas major pentru infrastructura de protecţie împotriva inundaţiilor în judeţul Bihor, investiţii începute în perioada în care Ministerul Mediului a fost condus de UDMR.
Prin aceste investiţii, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor consolidează infrastructura critică de apă şi accelerează adaptarea acesteia la efectele schimbărilor climatice, cu beneficii directe pentru comunităţi şi pentru protecţia mediului.
Editor : M.I.
