Afirmația lui Donald Trump că nu are nevoie de aprobarea Congresului pentru războiul cu Iran readuce în prim-plan o dispută constituțională veche. De-a lungul timpului, președinții SUA au interpretat diferit limitele puterii lor în deciziile de război.
Președintele Donald Trump insistă că nu are nevoie de autorizarea Congresului pentru a continua războiul cu Iran, în timp ce un termen-limită critic de două luni a expirat vineri, argumentând că foștii comandanți-șefi ai SUA nu au cerut o astfel de aprobare. De altfel, administraţia Trump susţine că războiul din Iran s-a încheiat deja datorită armistiţiului care a intrat în vigoare la începutul lunii aprilie, o interpretare ce i-ar permite Casei Albe să evite necesitatea legală de a solicita aprobarea Congresului.
„Atât de mulți președinți, după cum știți, au mers mai departe și au depășit-o”, a spus Trump când a fost întrebat dacă va solicita autorizarea Congresului. „Nu a fost niciodată folosită. Nu a fost niciodată respectată. Nimeni nu a cerut-o vreodată înainte”.
Realitatea este însă mai complicată, notează BBC. Trump este obligat, conform unei rezoluții privind puterile de război din 1973, să „înceteze orice utilizare a Forțelor Armate ale Statelor Unite” în Iran la 60 de zile după notificarea Congresului privind începutul războiului, cu excepția cazului în care legislatorii votează pentru continuarea conflictului. Legea a fost adoptată pentru a limita capacitatea președintelui de atunci, Richard Nixon, de a continua purtarea războiului din Vietnam.
Ziua de vineri a marcat cea de-a 60-a zi de la 28 februarie, când administrația a notificat legislatorii cu privire la loviturile împotriva Teheran. Însă Trump și secretarul Războiului, Pete Hegseth, susțin că „ceasul” termenului-limită a fost pus pe pauză atunci când actualul armistițiu a intrat în vigoare. Acest lucru a declanșat o dezbatere privind dacă armistițiul se ia sau nu în calcul pentru termenul de 60 de zile.
Indiferent de situație, unii dintre predecesorii recenți ai lui Trump au încercat să respecte autoritatea privind puterile de război conferită Congresului.
Ce președinți au solicitat aprobarea Congresului
În 1983, președintele Ronald Reagan a obținut aprobarea Congresului pentru a desfășura pușcași marini americani în Liban în interiorul intervalului de notificare de 60 de zile, asigurându-se că operațiunea militară respecta legea.
Președintele George H. W. Bush a solicitat autorizarea Congresului pentru Războiul din Golf din 1991 înainte de lansarea Operațiunii Desert Storm, chiar dacă susținea că aprobarea legislatorilor nu era necesară. Și fiul său, George W. Bush, a obținut aprobarea Congresului pentru războaiele din Afganistan (2001) și Irak (2003).
Însă Trump are dreptate când spune că alți președinți au ocolit legea privind puterile de război, subliniază BBC. Sub președintele Bill Clinton, campania de bombardamente a SUA din 1999 în Kosovo a depășit limita de 60 de zile fără ca acesta să solicite autorizarea Congresului. Campania aeriană a durat 78 de zile.
Președintele Barack Obama a susținut că operațiunea militară a SUA din Libia din 2011 nu se încadra la „ostilități” în sensul legii din epoca Nixon și a continuat campania dincolo de intervalul de 60 de zile fără aprobarea Congresului. Intervenția condusă de NATO a ajuns să dureze mai mult de șapte luni.
Obama: „Este mai greu să închei războaie decât să le începi”
Nimic din Legea privind puterile de război nu sugerează că o „pauză” a ostilităților schimbă legea, spune un expert. „Doar pentru că alți președinți nu au invocat-o [legea din 1973] nu înseamnă că ceea ce face Trump aici este corect”, susține David Schultz, profesor de științe politice și studii juridice la Universitatea Hamline din statul Minnesota.
„Aici, Trump ne-a angajat practic într-un conflict fără niciun sprijin din partea Congresului. Și dacă ne întoarcem la fondarea acestei țări, în 1776, 1787, una dintre temerile părinților fondatori era aceea că executivul puternic ar putea angaja țara în războaie fără sprijinul ramurii legislative”, completează el.
Trump a subliniat frecvent că ostilitățile cu Iranul au fost scurte în comparație cu alte conflicte, invocând războaiele din Vietnam (19 ani), Irak (aproape nouă ani), Al Doilea Război Mondial (șase ani) și Coreea (trei ani).
Însă, în condițiile în care Washingtonul și Teheranul rămân în impas în privința controlului asupra Strâmtoarea Ormuz și a programului nuclear iranian, ieșirea lui Trump din conflict rămâne neclară. După cum spunea Obama în 2014 despre războiul SUA din Afganistan: „Este mai greu să închei războaie decât să le începi.”
Editor : M.I.
