Bihoreanul Viorel Pașca, care și-ar fi transformat locuințele într-un azil ilegal, este audiat de procurorii DIICOT. Acesta urmează să dea explicații în dosarul în care anchetatorii susțin că s-ar fi folosit de mii de persoane vulnerabile pentru a le încasa veniturile și pentru a obține bani din donații.
La sediul DIICOT au fost aduși Viorel Pașca, soția sa, cei doi copii ai acestuia, dar și femeia care se ocupa de personalul din presupusul azil ilegal. Femeia este cea care i-a întâmpinat pe reporterii Digi24 anul trecut, când aceștia au încercat să filmeze în locuințele lui Pașca, fără să li se permită accesul în interior. Angajații îi spuneau acesteia „șefa”.
La DIICOT urmează să ajungă și avocații care îl reprezintă pe Viorel Pașca. La sosirea la sediul instituției, acesta s-a limitat să spună că presa știe mai multe decât știe el, fără niciun alt comentariu.
Procurorii DIICOT îl acuză de trafic de persoane și exploatarea unor persoane vulnerabile. Potrivit anchetatorilor, în timpul perchezițiilor desfășurate marți, în locuințele sale au fost găsite peste 400 de persoane.
Anchetatorii susțin că, în ultimii șase ani, aproximativ 400 de persoane care au locuit în aceste imobile au murit și au fost înmormântate în cimitirul din satul în care se află proprietățile lui Viorel Pașca. Anul trecut, într-o discuție cu reporterii Digi24, acesta declara că desfășoară această activitate de aproximativ 20 de ani, fără autorizație, și că peste 3.000 de oameni au trecut prin casele sale. Aproximativ 1.000 dintre aceștia au fost înmormântați.
Primarul comunei Holod a declarat că modul în care funcționa activitatea lui Viorel Pașca și condițiile în care erau îngrijite persoanele vulnerabile erau cunoscute de toată țara.
Edilul a mai precizat că Primăria Holod a acordat între 30 și 50 de ajutoare de handicap pentru persoane aflate în locuințele lui Viorel Pașca. De asemenea, a afirmat că, în urmă cu aproximativ două luni, Pașca a solicitat ca beneficiarii să nu mai primească partea de 10% din ajutorul de handicap achitată de primărie, motivând că nu dorește bani de la autoritățile locale, deși restul de 90% al indemnizației este plătit tot din bugetul de stat.
Mai exact, acuzațiile procurorilor DIICOT sunt, potrivit comunicatul transmis de instituție, „sub aparența furnizării unor servicii sociale, medicale, de îngrijire și protecție, disimulate prin folosirea ca paravan a unei asociații umanitare și de calitate, gruparea de criminalitate organizată ar fi indus în eroare donatori, aparținători și alte persoane interesate de oferirea serviciilor de îngrijire, pentru a obține importante sume de bani din donații, sponsorizări, contribuții, dar și pensii, indemnizații de handicap, beneficii sociale, chiar și ajutoare pentru combustibil, ajutoare de înmormântare, precum și alte venituri ori prestații sociale cu venite victimelor”.
Practic, Viorel Pașca primea aceste persoane în locuințele sale, care, la prima vedere, nu păreau într-o stare precară. Oamenii beneficiau de un acoperiș deasupra capului și de hrană, însă, având în vedere starea gravă de sănătate în care ajungeau acolo, procurorii susțin că îngrijirile oferite erau insuficiente.
Potrivit anchetatorilor, unul dintre cele mai grave aspecte ale dosarului este faptul că persoanele cazate nu ar fi primit îngrijirile medicale de care aveau nevoie. Rămâne de văzut dacă ancheta va viza și angajați ai instituțiilor statului, în condițiile în care autoritățile știau de ani de zile cum funcționa activitatea lui Viorel Pașca și, mai mult decât atât, i-au direcționat persoane către aceste locuințe.
Editor : C.S.