Viața ascunsă a microorganismelor care „dorm” milioane de ani în adâncul scoarței terestre. Ce le-ar putea trezi din nou la viață

Moderator Florin Mihai
5 Min Citire
Sursa foto: PROFILUX IMAGES

Adânc în scoarța Pământului se găsește o întreagă lume nedescoperită populată de forme de viață microscopice. Acești așa-numiți „intratereștri” trăiesc în unele dintre cele mai dificile condiții de pe planeta noastră și pot rămâne într-o stare latentă timp de sute de mii sau chiar milioane de ani. Cercetătorii încearcă să descopere ce i-ar putea trezi din nou la viață.

Studiile recente arată că microbii ascunși adânc în sedimentele de pe fundul oceanelor își pot opri creșterea celulară pentru perioade de timp extrem de lungi.

Aceste microorganisme se găsesc în interiorul scoarței terestre în multe locuri de pe glob. Ele sunt îngropate atât de adânc în pământ încât nu pot detecta lumina soarelui și, probabil, nu sunt afectate nici de schimbarea anotimpurilor.

Însă, ceea ce s-ar putea să detecteze sunt schimbările ritmului geologic: deschiderea și închiderea bazinelor oceanice prin mișcarea plăcilor tectonice, formarea și subsidența insulelor sau noi scurgeri de fluide provocate de formarea lentă a crăpăturilor în scoarța Pământului.

Niște organisme care trăiesc milioane de ani ar putea fi predispuse, din punct de vedere evolutiv, să se bazeze pe un proces atât de lent precum scufundarea insulelor la fel cum noi suntem predispuși să așteptăm ca soarele să răsară dimineața, scrie Karen G. Lloyd, profesoară de științe ale pământului de la Universitatea din California de Sud, în cartea „Intraterrestrials: Discovering the Strangest Life on Earth”.

Volcano erupts in Iceland
Erupțiile vulcanice ar putea fi unul dintre fenomenele care declanșează ieșirea „intratereștrilor” din starea latentă în care au intrat acum sute de mii sau milioane de ani. Foto: Profmedia Images

Viața omului este prea scurtă pentru a înțelege mecanismul de trezire al „microbilor-călugăr”

Cele mai multe organisme din acest grup divers de microbi par a fi adaptate doar pentru a trăi în sedimentele marine.

Dar ce schimbare mai exact ar putea să declanșeze ieșirea acestor microbi din starea lor latentă, care ține sute de mii sau chiar milioane de ani, când ei sunt îngropați la sute de metri adâncime în scoarța Pământului?

La fel cum un organism care trăiește o singură zi și se naște iarna ar putea crede că stejarii sunt mereu lipsiți de frunze, și noi s-ar putea să nu înțelegem mecanismul de „trezire” al ființelor intraterestre, întrucât viața noastră este prea scurtă pentru a putea recunoaște un proces atât de îndelungat.

Poate că acești microbi așteaptă să se întâmple ceva ce va avea loc abia peste mii de ani pentru a putea profita de noile condiții de mediu, precum niște călugări adaptați să supraviețuiască având resurse minime, în timp ce „lacomii” din jurul lor mor de foame, scrie Lloyd.

Așadar, ce așteaptă acești „microbi-călugări” să se întâmple ca să se trezească la viață?

insula-ni'ihau-hawaii
„Intratereștrii” nu sunt afectați de lumină sau de schimbarea anotimpurilor, dar ar putea detecta procese lente precum formarea și subsidența insulelor sau mișcarea plăcilor tectonice. Captură foto: X

Fenomenele naturale care ar putea trezi din nou la viață „intratereștrii”

Singurele fenomene destul de lente încât să afecteze aceste organisme ar fi procesele geologice. Subsidența insulelor, inundațiile, secetele sau furtunile, spre exemplu, au loc de multe ori în cicluri de sute sau mii de ani.

Alunecările de teren subacvatice, cutremurele, tsunamiurile și erupțiile vulcanice ar putea produce schimbări în intervale de timp încă și mai lungi, expunând „intratereștrii” la noi surse de hrană pentru a-i scoate din starea lor latentă după sute de mii de ani.

Pare ciudat să spui că un microb este adaptat să aștepte ceva atât de rar precum o erupție vulcanică, dar istoria Pământului arată că, dacă ai destul timp la dispoziție, erupția unui vulcan este cu siguranță un proces pe care te poți baza.

Unii microbi ar putea fi adaptați la procese care au loc încă și mai rar, precum ciclurile glaciare, care pot dura și 30.000 de ani, sau mișcarea lentă a plăcilor tectonice.

Editor : Raul Nețoiu

source

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *