Trimisul special al Statelor Unite, John Coale, s-a întâlnit vineri la Minsk cu președintele belarus Aleksandr Lukașenko, în cadrul unor discuții privind eliberarea deținuților politici din Belarus, informează Reuters. Întâlnirea a avut loc în contextul reluării dialogului dintre Washington și Minsk, după ani de sancțiuni și izolare diplomatică. „Se spune că Trump iubește să fie lingușit. Vreau să spun că îmi plac foarte mult acțiunile sale din ultima perioadă”, a declarat Lukașenko.
Un scurt videoclip publicat de un canal Telegram legat de administrația Lukașenko l-a arătat salutându-l pe Coale cu o strângere de mână și o scurtă îmbrățișare și felicitându-l pentru numirea sa, luna trecută, în funcția de trimis special al lui Trump, relatează News.ro.
„În prezent, ești cel mai înalt oficial pe care îl avem în Belarus. Spune-i lui Trump că trebuie să facem ceva în această privință. Și o vom face”, a spus Lukașenko, folosind o formă familiară de adresare, în timp ce Coale asculta traducerea.
Agenția de știri de stat Belta l-a citat pe Lukașenko spunând: „Se spune că Trump iubește să fie lingușit. Dar eu nu o fac din dorința de a-l linguși. Vreau să spun că îmi plac foarte mult acțiunile sale din ultima perioadă”.
El a adăugat: „Avem multe întrebări. Lumea se schimbă foarte repede și apar noi probleme pe care trebuie să le discutăm. Și poate chiar să le rezolvăm pe unele dintre ele”.
Trump l-a îndemnat pe Lukașenko, un aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, să elibereze până la 1.400 de persoane pe care Trump le-a numit „ostatici”.
Când Coale a vizitat ultima dată Belarusul, în septembrie, l-a convins pe Lukașenko să elibereze 52 de persoane, dintre care 40 erau deținuți politici, potrivit grupului pentru drepturile omului Viasna. Una dintre aceste persoane a fost trimisă înapoi în închisoare după ce a refuzat să fie expulzată.
În schimb, Statele Unite au ridicat sancțiunile împotriva companiei aeriene de stat din Belarus.
Însă, de atunci, Viasna a desemnat 167 de noi persoane ca deținuți politici. Opoziția belarusă din exil îl acuză pe Lukașenko că operează o „ușă rotativă”, înlocuind vechii deținuți cu alții noi.
Până când Trump a început să reia dialogul cu Lukașenko în acest an, guvernele occidentale l-au tratat mult timp pe liderul din Belarus, cel mai vechi aflat la putere în Europa, ca pe un paria, strangulându-i economia cu sancțiuni pentru a-l pedepsi pentru încălcări ale drepturilor omului și pentru sprijinirea războiului Rusiei în Ucraina.
Lukașenko a permis Rusiei să folosească Belarusul ca rampă de lansare pentru invazia asupra Ucrainei din februarie 2022 și, ulterior, a acceptat să găzduiască rachete nucleare tactice rusești.
Acum, analiștii politici consideră că veteranul lider autoritar încearcă să se împace cu Occidentul pentru a-și atenua izolarea și a determina Washingtonul să ridice sancțiunile rămase.
Lukașenko a declarat la 31 octombrie că este pregătit pentru o „înțelegere importantă” cu Statele Unite, atât timp cât interesele Belarusului sunt luate în considerare. Însă el a pus anterior sub semnul întrebării motivul pentru care ar trebui să elibereze persoane pe care le consideră oponenți ai statului și care ar putea „declara din nou război” împotriva sa.
Printre cei mai proeminenți deținuți se numără Ales Bialiatski, câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace în 2022, și Maria Kalesnikava, liderul protestelor de masă care au fost înăbușite de forțele de securitate ale lui Lukașenko după alegerile contestate din 2020.
Oficialii americani au declarat pentru Reuters că implicarea administrației Trump într-un dialog cu Belarusul face parte dintr-o strategie pe termen lung și mai amplă de a scoate Minskul de pe orbita geopolitică a Moscovei, chiar dacă doar marginal. Acest lucru ar reprezenta o victorie pentru Washington, având în vedere că Belarusul a fost mult timp un factor constant de iritare pentru NATO și un aliat ferm al Rusiei.
Lituania vecină a impus săptămâna aceasta starea de urgență din cauza baloanelor lansate din Belarus cu țigări de contrabandă, care au provocat haos în spațiul său aerian și au forțat închiderea repetată a aeroportului din Vilnius. Lukașenko neagă responsabilitatea pentru aceste perturbări, pe care Lituania le numește „atac hibrid”.
Liderul opoziției belaruse din exil, Sviatlana Țihanouskaia, a declarat săptămâna aceasta pentru Reuters că SUA trebuie să folosească atât stimulente, cât și măsuri represive, adică sancțiuni, în negocierile cu Lukașenko. „Trebuie să înțelegeți că, pentru Lukașenko, deținuții politici sunt doar o monedă de schimb”, a spus ea. „El vrea să vândă deținuții politici la un preț cât mai mare posibil”, a explicat disidenta.
Editor : Ș.A.
