Austria încearcă să atragă zeci de academicieni din Statele Unite, profitând de exodul cercetătorilor declanșat de politicile administrației Trump față de universități și cercetare. După tăieri masive de finanțare, presiuni ideologice și temeri privind represalii politice, tot mai mulți oameni de știință aleg să părăsească SUA, Viena prezentându-se drept un „refugiu sigur” pentru libertatea academică și inovație, potrivit The Guardian.
„Există mult entuziasm la Viena”, spune Malik, specialist în robotică de laborator. În primăvara trecută, pe când locuia la Boston și lucra ca consultant pentru laboratoare de cercetare biomedicală, a fost recrutat să conducă dezvoltarea infrastructurii robotice la Aithyra, un institut de cercetare în științele vieții, fondat în 2024, care urmărește integrarea inteligenței artificiale în toate aspectele dezvoltării științifice.
Când a primit apelul pentru un post la Viena, Malik începuse deja să vadă impactul asaltului lui Donald Trump asupra învățământului superior și cercetării științifice. A văzut cum prieteni și membri ai familiei au fost afectați de concedieri în masă la Institutele Naționale de Sănătate (NIH) și la Fundația Națională pentru Știință, în timp ce propria sa activitate a încetinit, după ce granturile federale au fost retrase.
Nu mai fusese niciodată în Austria, dar decizia de a părăsi Statele Unite nu a fost una dificilă.
„Am văzut semnele de pe perete”, explică Malik. „A fost nevoie de încredere pentru ca SUA să devină o superputere științifică. A durat 70 de ani – și a fost distrusă în șase luni”, spune el.
Și dacă electoratul american este dispus să facă asta, se întreabă el, cine poate garanta că nu se va întâmpla din nou în viitor?
Austria nu este singura țară care încearcă să profite de disfuncționalitățile din America. La doar câteva săptămâni după ce Trump a preluat funcția, trei istorici antifasciști proeminenți de la Universitatea Yale – Jason Stanley, Marci Shore și Timothy Snyder – au primit și au acceptat posturi la Universitatea din Toronto. Instituții din întreaga Europă au început, de asemenea, anul trecut, să ofere „azil științific” cercetătorilor din SUA, Universitatea Aix-Marseille din Franța primind peste 500 de solicitări în cadrul propriei campanii de atragere a academicienilor americani.
Eva-Maria Holzleitner, ministrul austriac al femeilor, științei și cercetării, a descris atacul auto-provocat al SUA asupra mediului academic drept „cu adevărat șocant” și un regres pentru „comunitatea științifică în ansamblu”.
Dar este și o oportunitate pentru Austria de a se prezenta drept „un refugiu sigur pentru știință, cercetare și inovație”.
Ministerul său a încercat să atragă cel puțin 50 de academicieni din SUA într-un interval de un an, jumătate printr-o inițiativă care accelerează angajarea profesorilor universitari și jumătate printr-un program de burse destinat cercetătorilor aflați la început și la mijloc de carieră. Un site al ministerului, dedicat cercetătorilor din SUA, promovează, de asemenea, fonduri pentru studenți care „sunt formal sau de facto privați de dreptul la educație” din cauza etniei, genului sau „implicării civice”.
Acest lucru vine după ce administrația Trump a arestat și a încercat să deporteze studenți, precum Mahmoud Khalil și Rümeysa Öztürk, care militează împotriva sprijinului acordat de SUA Israelului, și a încercat să restricționeze sprijinul în campusuri și îngrijirea de afirmare a genului pentru persoanele transgender.
Administrația Trump a purtat un război total împotriva a ceea ce descrie drept bastionul liberal al mediului academic, inclusiv prin anularea granturilor aprobate anterior de Congres. Toate cercetările finanțate federal trebuie acum să reflecte ideologia sa de dreapta și să evite orice mențiune legată de rasă sau gen.
Între timp, imaginile recente cu agenți federali mascați care rețin imigranți și cetățeni americani de pe străzi au contribuit, de asemenea, la convingerea multor cercetători născuți în afara SUA că nu mai sunt bineveniți în America.
La 4 iulie 2025, Academia Austriacă de Științe a anunțat primul său program de burse destinat academicienilor de toate naționalitățile care activează în instituții din SUA, folosind fonduri inițial alocate prin Planul Marshall. Două luni mai târziu, a anunțat 25 de beneficiari, fiecare primind câte 500.000 de euro.
„Mulțumiți-i lui Trump pentru acest câștig de creiere”, a declarat atunci președintele academiei, Heinz Fassmann, într-un comunicat.
Oficialii spun că, deși programul este modest, acesta transmite un semnal important că Austria este o democrație stabilă, care își afirmă angajamentul față de știință fără dictat ideologic.
Chiar și cei care au părăsit anterior Austria pentru oportunități mai bine plătite în SUA iau acum în calcul revenirea în Europa, potrivit Alexandrei Lieben, profesor de relații internaționale la Universitatea California din Los Angeles și președintă a AsciNA, asociația oamenilor de știință și cercetătorilor austrieci din America de Nord. Majoritatea celor aproximativ 1.400 de membri ai AsciNA au fost afectați de tăierile de finanțare, spune ea.
„A existat un șoc real în rândul tuturor și o stare de paralizie care a venit odată cu acesta. Aceasta s-a diminuat”, spune ea. Chiar și rezidenții pe termen lung își analizează planuri de plecare.
Alexander Lex, care studiază interacțiunea om–computer și vizualizarea datelor pentru biomedicină și alte aplicații, s-a mutat în SUA în urmă cu mai bine de un deceniu, ca cercetător postdoctoral la Universitatea Harvard, și a ajuns să conducă Visualization Design Lab de la Universitatea din Utah.
Vara trecută, Lex a anunțat că laboratorul său „intră într-un nou capitol” și se mută la Universitatea de Tehnologie din Graz. Cetățean austriac, Lex spune că a început să caute un loc de muncă în țara sa natală înainte de revenirea lui Trump la putere. Alegerile din 2024 și consecințele acestora i-au confirmat decizia de a căuta oportunități în altă parte.
„Cred că are loc o contracție majoră în mediul academic din SUA, parțial din motive concrete, parțial din cauza autocenzurii și a temerilor”, spune Lex. „Mai ales dacă te afli într-o poziție mai vulnerabilă, oamenii își asumă mai puține riscuri”, afirmă el, „iar asta este foarte rău pentru știință”.
Chiar înainte de revenirea lui Trump, Hussam Habib, care și-a obținut doctoratul la Universitatea din Iowa, simțea deja presiunile politice infiltrându-se în munca sa. El studiază impactul algoritmilor și al guvernanței platformelor asupra polarizării politice, interesul său pentru acest domeniu pornind din anii de licență petrecuți în Pakistan.
„Întâlnisem oameni la facultate care erau foarte buni, normali, decenți. Dar, de-a lungul anilor, i-ai văzut devenind tot mai radicali. Și vorbești cu ei, iar ei încep să-l citeze pe Jordan Peterson, Ben Shapiro și mulți dintre acești misogini radicali”, spune Habib.
SUA era locul unde se desfășura o mare parte din cercetarea privind dezinformarea și radicalizarea online; pentru cineva care dorea să-și construiască o carieră în domeniu, „părea locul potrivit”, își amintește el.
Însă, în urma pandemiei de Covid-19 și a afirmațiilor false ale lui Trump despre alegerile din 2020 și insurecția din 6 ianuarie, munca ce abordează dezinformarea online a devenit ținta unui atac concertat din partea Partidului Republican.
Finanțarea a început să se reducă, spune Habib, iar colegii au început să-i sugereze să se concentreze mai puțin pe impactul politic al rețelelor sociale. Apoi Habib a văzut un anunț pentru un post la Universitatea din Graz. A aplicat, fără să fi fost vreodată în Austria, și a primit una dintre noile burse destinate persoanelor care părăsesc America.
„Mă bucur că am evitat un glonț? Aș vrea să spun că nu, că aș fi fost bine”, spune Habib. Dar, „în adâncul meu, știu că aș fi fost extrem de, extrem de stresat”.
