Roxana Mînzatu, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar european pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, a declarat, luni, la Digi24, că România este pe poziția patru ca valoare a sumelor realocate din Politica de Coeziune a UE aferentă bugetului multianual 2021 – 2027: 2,8 miliarde de euro. Acești bani au fost alocați „în bună parte” către zona economică, competitivitate, tehnologii noi, sprijin pentru industrie, dar și pe partea de formare și calificare pentru forța de muncă. O parte de asemenea este destinată zonei industriei de Apărare, dar și pe partea de mobilitate duală, partea de infrastructură de transport, care poate să aibă uz dual.
„E vorba despre fondurile europene din politica de coeziune, aceste fonduri pe care România le primește de ceva vreme și le folosește pentru dezvoltarea diverselor domenii de activitate, de la infrastructură, la sănătate, la educație. La jumătatea fiecărui buget multianual – suntem în 2021-2027 ca buget – facem o revizuire. De data asta am spus statelor membre, eu, colegul meu, vicepreședintele (Raffaele –n.red) Fitto, vă rugăm să vă uitați către prioritățile europene și urgențele europene: competitivitate, apărare, inclusiv apărare civilă, reziliența sistemelor de apă, partea de energie și partea de locuințe, acces la locuințe. Dacă vreți, puteți să realocați din fondurile pe care le aveți către aceste cinci priorități și noi vă dăm o serie de bonusuri: un an plus la implementare, un avans mai mare, o contribuție proprie mai mică.
Ca urmare a acestui proces și a unor discuții care au avut loc între Comisie și toate statele membre, o parte dintre acestea, 25, dacă nu mă înșel, au făcut realocări. România este pe poziția patru ca valoare a sumelor realocate: 2,8 miliarde de euro. O bună parte s-a dus către zona economică, competitivitate, tehnologii noi și aici înseamnă și sprijin pentru industrie, dar și partea de formare și calificare pentru forța de muncă. O parte s-a dus și se duce și către zona de Apărare, dar să privim apărarea și din perspectiva industriei de apărare, dar și pe partea de mobilitate duală, partea de infrastructură de transport, care poate să aibă și uz civili și uz dual, o parte s-a dus către zona de locuințe și către zona de apă.
Deci este un semnal că această politică de coeziune are capacitatea să finanțeze prioritățile europene noi. Se face prin voința statelor membre, fără ca cineva de la Bruxelles să impună această direcție. Până la urmă demonstrează că și în viitorul buget 2028-2034, politica aceasta de coeziune trebuie să fie bine bugetată, e nevoie de ea, este importantă și relevantă”, transmite Roxana Mînzatu.
Peste 16 miliarde de euro din programul SAFE
Ea spune că din programul SAFE, inițiativa la nivel european, care înseamnă un împrumut garantat de bugetul european de 150 de miliarde de euro, dedicat inclusiv părții de tehnologie, producție, dar și achiziție de tehnologie, România accesează o sumă de peste 16 miliarde de euro.
„În interiorul acestui plan de investiții pentru industria românească de apărare, un plan care a fost foarte bine evaluat și apreciat de de colegii mei din Comisie, există și finanțare pentru partea de producție de tehnologie, partea de licență, achiziția de echipamente cu tot cu licențe și producție proprie.
Săptămâna trecută, Comisia a mai propus un instrument, AGILE, un deocamdată mic program dedicat IMM-urilor, firmelor care pot să inoveze tehnologie eficientă în zona de securitate, poate să fie militar, poate să fie cyber security ieftină, aplicabilă rapid. Și acest AGILE, care deocamdată are un buget de 115 milioane de euro, va putea fi accesibil la anul.
Noi sperăm, și aici invit și IMM-urile din România care au vocație și interes pe zona aceasta, ca în felul acesta să stimulăm și companiile mici să dezvolte tehnologie militară, tehnologie de apărare, de securitate, cum spuneam, inclusiv în zona de IT și să putem scala, să mărim acest program, așa încât să avem un buget și mai generos.
Deci, din trei direcții cel puțin venim să sprijinim nu doar apărarea, ca element militar, ci industria de apărare, care înseamnă locuri de muncă, independență strategică pentru Europa și pentru statele membre care investesc în direcția aceasta”, a afirmat Roxana Mînzatu.
Editor : Alexandru Costea
