Sărbătoarea Învierii Domnului este prezentă în această seară la Digi24, prin mai multe transmisiuni live. Cu acest prilej, echipele de jurnaliști vor transmite în această noapte sfântă imagini de la ceremoniile religioase din biserici din mai multe regiuni din țară.
Transmisiunile în direct îi vor purta pe cei care vor rămâne în fața televizoarelor la Catedrala Patriarhala din București, la Mănăstirea Cernica, la Biserica „Sfântul elefterie” din București, Catedrala Arhiepiscopală a Dunării de Jos din Galați, la Catedrala Mitropolitană „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din Iași, la Catedrala Mitropolitană „Sfinții Trei Ierarhi” din Timișoara și la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare.
Sărbătoarea Paştelui este considerată sărbătoarea bucuriei date de vestea Învierii Mântuitorului. O veste care, până la Înălţarea Domnului, respectiv timp de 40 de zile, se regăseşte în salutul „Hristos a înviat!”, la care se răspunde cu „Adevărat a înviat!”.
Învierea Domnului, numită şi sărbătoarea Paştilor, adică ziua în care răul şi viclenia vor fi lăsate deoparte, îmbrăcând haina adevărului şi a bucuriei, este cea mai veche sărbătoare a creştinătăţii. Este sărbătoarea care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos.
Sfânta Lumină a fost aprinsă la Mormântul Învierii Domnului din Ierusalim, sâmbătă, în jurul orei 14:3o, iar un avion a adus-o la ora 19:00 și în Romania, pe Aeroportul Otopeni, de unde a fost distribuită în țară.
Episcopul vicar patriarhal Paisie Sinaitul, care a venit la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” să întâmpine Lumina Sfântă, a subliniat că „lumea nu are nevoie doar de oameni luminaţi, ci de oameni care luminează, nu doar de privitori ai luminii, ci de oameni care reuşesc să o dăruiască, să o ofere şi altora”.
„Taina Luminii, asemenea lui Hristos, care s-a jertfit pentru noi, oamenii, este prezentată, vedem, de Biserică printr-un simbol deosebit de smerit şi de simplu, prin lumânare sau prin candelă. Este o lumină care trăieşte în virtutea sacrificiului său, care oferă lumină atunci când se dăruieşte pe sine. Lumina, în general, este fundamentul vieţii şi al cunoaşterii. Ea deschide calea către comuniune, către adevăr şi către libertate. Întunericul ascunde şi rătăceşte. Lumina descoperă şi uneşte şi aduce pace. De aceea, lumina rămâne semnul vizibil al lucrării lui Dumnezeu, care a zis: ”Să fie lumină!'”, a afirmat ierarhul, după primirea Luminii Sfinte de la Ierusalim.
Mii de credincioși s-au adunat la Ierusalim pentru a participa la această slujbă specială și să ia lumină.
Tradiţii străvechi de Paște
Slujba de Înviere începe în jurul orei 23.00, în interiorul lăcaşurilor de cult. Învierea Mântuitorului este proclamată în afara bisericii pentru că ea îi priveşte pe toţi oamenii – credincioşi sau necredincioşi. La miezul nopţii, preotul iese din biserică având lumânarea aprinsă şi îi îndeamnă pe cei prezenţi: „Veniţi de luaţi Lumină!”.
În multe locuri, Lumina este împărţită credincioşilor împreună cu bucăţele de pâine stropite cu vin, denumite Paşte. După ce lumânările oamenilor sunt aprinse, alaiul avându-l în frunte pe preot, dascăl şi cântăreţi înconjoară biserica de trei ori, cântând „Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”. Apoi, se intră din nou în biserică, unde continuă slujba de Înviere, care durează până în jurul orei 03.00 dimineaţa.
Credincioşii care au postit în toate cele şapte săptămâni se pot împărtăşi în Noaptea de Înviere. După slujbă, este tradiţia ca preotul să dezlege bucatele pe care le aduc credincioşii la biserică – ouă vopsite, cozonac, pască sau friptură – şi să le sfinţească, astfel că prima masă „de dulce” se ia în biserică.
Una dintre tradiţiile străvechi de Paşte o reprezintă ouăle vopsite. Prezenţa în creştinism a ouălor roşii este una simbolică şi reprezintă o altă mărturie clară a vechimii acestui mare praznic. În multe dintre mormintele vechi ale creştinilor au fost descoperite şi coji de ouă şi se pare că acest aliment nu lipsea de la agapele ce se făceau în acele vremuri. În antichitate, în special la egipteni, oul era simbol al lumii şi al eternităţii, din moment ce forma lui pare a fi una perfectă şi fără început.
Pentru iudei, dar şi pentru păgâni, ouăle erau simboluri ale creaţiei şi ale învierii. Creştinii, încă de la început, au legat de ouăle roşii simbolismul învierii neamului omenesc prin Mântuitorul Iisus Hristos, dar şi pe cel al creării din nou a lumii, culoarea roşie însemnând sângele Domnului curs pe Cruce. „Oul pascal” reprezintă, pe de altă parte, simbolul văzut al învierii morţilor, a cărei garanţie este însăşi Învierea cea din morţi a Domnului.
Din tradiţia creştină mai ştim că Maria Magdalena s-ar fi înfăţişat împăratului Tiberiu cu un ou roşu şi i-ar fi spus: „Hristos a înviat!“. Există opinii potrivit cărora acest fapt ar fi generat introducerea ouălor roşii în cadrul sărbătorii Paştilor.
Un alt obicei de Paşti este acela ca după slujbă credincioşii să meargă la cimitir, unde aprind lumânări pe mormintele celor dragi. Tot acolo, se aduc bucate care sunt date de pomană celor sărmani.
Duminică, spre prânz, credincioşii sunt aşteptaţi la biserică pentru slujba cunoscută ca „A doua Înviere”, la care vor fi citite în 12 limbi versetele 19-25 din capitolul XX al Evangheliei după Ioan.
Când pică Paștele în următorii ani
Creştinii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc duminica aceasta Învierea Domnului. Pentru credincioșii catolici, Paștele a fost sărbătorit anul acesta pe 5 aprilie.
În 2025, Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi, pe 20 aprilie, de toţi creştinii – ortodocşi, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici şi reformaţi, de cultele neoprotestante. În 2027, catolicii vor sărbători Învierea Domnului pe 28 martie, în timp ce ortodocșii o vor face abia pe 2 mai.
Următorul an când sărbătoarea Paștelui pică în aceeași zi pentru toți creștinii va fi în 2028, pe 16 aprilie.
Editor : Redacția Digi24
