Directorul general al Rosneft, Igor Secin, a declarat sâmbătă că firmele energetice americane sunt principalii beneficiari ai închiderii Strâmtorii Ormuz, însă a avertizat că tensiunile prelungite din regiune ar putea afecta cererea globală de petrol pe termen lung, relatează CNBC.
Vorbind la St. Petersburg International Economic Forum, Sechin a susţinut că blocarea acestei rute maritime strategice, prin care tranzitează aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol, a modificat profund echilibrul pieţei energetice globale.
Potrivit acestuia, măsurile adoptate împotriva Iranului au avut efecte mult mai ample decât cele anticipate iniţial.
„Principalii beneficiari au fost, desigur, companiile americane, care au obţinut avantaje neconcurenţiale şi posibilitatea de a comercializa volume de petrol cu costuri ridicate la preţuri mai avantajoase”, a afirmat Secin.
El a adăugat că menţinerea tensiunilor în Strâmtoarea Ormuz pentru o perioadă îndelungată riscă să reducă cererea de petrol şi să stimuleze interesul pentru surse alternative de energie.
Conflictul dintre Statele Unite, Israel şi Iran a provocat perturbări majore pe piaţa energetică mondială, iar creşterea preţurilor petrolului a contribuit la majorarea veniturilor Rusiei din taxe şi redevenţe petroliere, notează CNBC, citată de News.ro.
Datele Ministerului rus de Finanţe arată că veniturile bugetare din petrol şi gaze au crescut cu 32,4% în luna mai faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 678,9 miliarde de ruble (aproximativ 9,3 miliarde de dolari).
Secin a apreciat că China a fost cea mai bine pregătită pentru actuala criză energetică datorită politicilor sale strategice, însă a avertizat că şi alte puncte-cheie ale comerţului mondial, precum strâmtorile Malacca, Bab el-Mandeb şi Gibraltar, ar putea deveni vulnerabile la perturbări.
În privinţa preţului petrolului, şeful Rosneft estimează că, dacă Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă în viitorul apropiat, cotaţia Brent ar putea ajunge la 95-96 de dolari pe baril până la sfârşitul acestui an. Ulterior, în următoarele 12 luni, preţul ar putea coborî spre intervalul 80-85 de dolari pe baril, iar în a doua jumătate a anului 2027 piaţa ar urma să revină la fundamentele economice obişnuite.
În discursul său, Secin a avertizat şi asupra unor probleme globale în creştere, inclusiv deficitul de energie electrică, lipsa alimentelor, insuficienţa resurselor de apă şi deficitul unor materii prime esenţiale precum cuprul.
Referindu-se la alianţa petrolieră OPEC+, Secin a afirmat că influenţa acesteia s-a redus după retragerea unor membri, inclusiv a United Arab Emirates şi, anterior, a Qatar.
Potrivit acestuia, producţia combinată a alianţei a scăzut de la aproximativ 58 milioane de barili pe zi la 37 milioane de barili pe zi în ultimul deceniu. În cazul Rusiei, producţia de petrol s-a redus cu aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi, ceea ce, în opinia sa, necesită investiţii suplimentare de cel puţin 10.000 de miliarde de ruble pentru compensarea declinului.
Editor : Liviu Cojan