Cei mai înalți comandanți militari din Marea Britanie și Germania au lansat un apel comun pentru accelerarea reînarmării Europei, avertizând că poziția militară a Rusiei „s-a deplasat decisiv spre vest” și că este necesară „o schimbare radicală” în apărarea și securitatea continentului. Aceștia au susținut că opinia publică trebuie să înțeleagă de ce Londra și Berlinul au decis cele mai mari creșteri susținute ale cheltuielilor militare de la sfârșitul Războiului Rece, relatează The Guardian. „Reînarmarea nu este instigare la război”, au transmis aceștia, subliniind că demersul are și „o dimensiune morală”, în contextul în care „agresiunea și intențiile Rusiei depășesc Ucraina”.
Ei au declarat că intervin nu doar în calitate de lideri militari ai două dintre statele europene cu cele mai mari cheltuieli pentru apărare, ci „ca voci ale unei Europe care trebuie acum să confrunte adevăruri incomode despre propria securitate”.
Air Chief Marshal Sir Richard Knighton, șeful Statului Major al Apărării din Regatul Unit, și generalul Carsten Breuer, inspectorul general al Bundeswehr, au afirmat că poziția militară a Rusiei „s-a deplasat decisiv spre vest” și că este nevoie de „o schimbare radicală” în apărarea și securitatea Europei.
Într-un articol comun publicat în The Guardian și în cotidianul german Die Welt, după Conferința de Securitate de la München, cei doi au spus că au datoria „să explice ce este în joc, astfel încât publicul să înțeleagă de ce Regatul Unit și Germania s-au angajat la cele mai mari creșteri susținute ale bugetelor de apărare de la sfârșitul Războiului Rece”.
„Există o dimensiune morală în acest demers. Reînarmarea nu înseamnă instigare la război; este acțiunea responsabilă a unor națiuni hotărâte să-și protejeze cetățenii și să păstreze pacea”, au scris cei doi.
În Marea Britanie și Germania există însă reticență în rândul alegătorilor de a accepta costuri economice suplimentare pentru finanțarea apărării, chiar dacă majorități în ambele țări consideră probabilă izbucnirea unui al treilea război mondial în următorii cinci ani.
În Regatul Unit, un sondaj recent realizat de YouGov arată că doar o minoritate susține majorarea taxelor (25%) sau reducerea cheltuielilor publice (24%) pentru a finanța creșterea bugetului militar, inclusiv dintre cei care consideră foarte importantă consolidarea puterii militare britanice.
În Germania și Franța, publicul este, de asemenea, mai puțin dispus decât anul trecut să susțină creșterea bugetelor de apărare dacă aceasta ar presupune reducerea altor investiții, potrivit unui sondaj realizat pentru Politico.
Premierul britanic Keir Starmer a declarat în weekend că este urgentă o relație mai strânsă între Regatul Unit și Europa în domeniul apărării, inclusiv în materie de achiziții și producție, pentru ca Marea Britanie să fie în centrul unei structuri europene de apărare mai puternice.
La Conferința de Securitate de la München, el a afirmat: „Nu mai suntem Marea Britanie din anii Brexit”, argumentând că amenințarea pe termen lung reprezentată de Rusia și necesitatea ca Europa să-și asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare impun o integrare mai strânsă a Regatului Unit în domeniul achizițiilor de apărare cu aliații europeni.
Knighton și Breuer au avertizat că: „Dacă Rusia percepe Europa ca fiind slabă sau divizată, ar putea fi încurajată să-și extindă agresiunea dincolo de Ucraina. Istoria ne arată că descurajarea eșuează atunci când adversarii simt lipsă de unitate și slăbiciune. Știm că agresiunea și intențiile Rusiei depășesc Ucraina.”
Ei au cerut o „apărare la nivelul întregii societăți”, cu infrastructură rezilientă, investiții în cercetare și dezvoltare din partea sectorului privat și instituții naționale pregătite să funcționeze sub presiunea unor amenințări crescute.
Regatul Unit și Germania și-au aprofundat cooperarea în domeniul securității și apărării, semnând în 2024 Acordul Trinity House.
Germania este presată să își relanseze economia și, în același timp, să crească semnificativ cheltuielile pentru apărare. Berlinul a decis staționarea permanentă a unei brigăzi de luptă de 4.000–5.000 de militari pe flancul estic al NATO și a modificat Constituția pentru a permite finanțare practic nelimitată pentru apărare.
De asemenea, au început achizițiile pentru mii de vehicule blindate și extinderea capacității industriale. În paralel, Regatul Unit construiește până la șase fabrici de muniții, pentru a asigura o capacitate permanentă de menținere a stocurilor.
Dezbaterea privind securitatea europeană, la trei ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Vladimir Putin și pe fondul incertitudinilor legate de nivelul sprijinului SUA pentru NATO după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, are loc într-un context în care ambele guverne încearcă să reechilibreze cheltuielile publice după o perioadă în care a fost invocat „dividendul păcii”.
La summitul NATO de la Haga, liderii alianței s-au angajat să aloce 5% din PIB pentru apărare și securitate până în 2035.
Cancelarul german Friedrich Merz a avertizat, la deschiderea Conferinței de la München, că „libertatea nu mai poate fi considerată un dat”.
„Trebuie să înțelegem că, în era marilor puteri, libertatea noastră nu mai este garantată. Este în joc. Va trebui să dăm dovadă de fermitate și determinare pentru a o apăra”, a spus Merz.
El a dezvăluit, de asemenea, că a avut discuții preliminare cu președintele francez Emmanuel Macron privind posibilitatea ca Germania să beneficieze de umbrela nucleară a Franței, subliniind necesitatea unei strategii europene de securitate mai autonome.
Editor : Ș.A.
