Războiul din Orientul Mijlociu pare departe de o încheiere rapidă, cum și-a propus Washingtonul. Am intrat în a 17-a zi. Forțele americane și israeliene au continuat să bombardeze Iranul, lovind orașe precum Teheran, Hamadan și Isfahan, în timp ce contraatacurile iraniene continuă, fiind semnalate pagube în mai multe orașe israeliene. Președintele american Donald Trump afirmă că Washingtonul poartă discuții cu Iranul, dar Teheranul nu este încă pregătit să încheie un acord pentru a pune capăt războiului. De asemenea, el solicită aliaților din NATO să contribuie la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, o rută maritimă de importanță strategică.
Politicianul de la Casa Albă care s-a opus atacurilor asupra Iranului, deși oficial a lăudat inițiativa lui Donald Trump
ACTUALIZARE 07:44 Oficialii de la Casa Albă au dezvăluit că, în ciuda adoptării unor poziții care au lăudat inițiativa lui Trump de a ataca Iranul, au fost și persoane dintre apropiații președintelui care au privit acest lucru cu scepticism, scrie Politico. Mai multe detalii, AICI
Șocul petrolier: UE are foarte puține opțiuni pentru a limita impactul economic al războiului și pentru a preveni o recesiune
ACTUALIZARE 07:42 După ce SUA și Israelul au început atacurile militare asupra Iranului pe 28 februarie, piețele petrolului și gazelor naturale au fost cuprinse de haos, iar prețurile energiei au crescut vertiginos.
În prezent, prețurile petrolului Brent sunt cu 20% mai mari decât la sfârșitul lunii februarie. Acestea au trecut de la aproximativ 70 de dolari pe baril la sfârșitul lunii februarie la peste 100 de dolari, înainte de a scădea la aproximativ 90 de dolari pe 10 martie.
Principalul motiv al scăderii a fost anunțul lui Donald Trump, menit să calmeze piața, că războiul se va termina „foarte curând”, scrie The Conversation într-o analiză privind modul în care Europa poate limita impactul negativ al conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței energiei în general și a petrolului în particular. Mai multe detalii, AICI
Vedetele de la Oscarurile din 2026 au cerut încetarea războiului din Gaza și din Iran
ACTUALIZARE 07:40 Actorii și regizorii și-au exprimat poziția la ceremonia Premiilor Oscar din Los Angeles împotriva războiului americano-israelian împotriva Iranului și a genocidului din Gaza, folosind covorul roșu pentru a atrage atenția lumii asupra costului uman al războiului.
În timpul ceremoniei, actorul spaniol premiat Javier Bardem a purtat o insignă pe care scria „NO A LA GUERRA”, care se traduce prin „Nu războiului”, și o alta pe care scria „Free Palestine”.
În timp ce prezenta premiul pentru cel mai bun film internațional, el a spus: „Nu războiului și libertate pentru Palestina”, în aplauzele publicului.
Trump acuză Iranul că folosește inteligența artificială „ca armă de dezinformare”
ACTUALIZARE: 07:30 Preşedintele SUA, Donald Trump, a acuzat Iranul că foloseşte inteligenţa artificială ca „armă de dezinformare” pentru a prezenta în mod eronat succesele şi sprijinul de care se bucură în timpul războiului, relatează Reuters.
„AI poate fi foarte periculoasă, trebuie să fim foarte atenţi cu ea”, a declarat Trump reporterilor aflaţi la bordul avionului Air Force One, la scurt timp după ce a publicat un mesaj pe platforma sa Truth Social, în care acuza, fără dovezi, mass-media occidentale de „coordonare strânsă” cu Iranul pentru a răspândi „ştiri false” generate de AI.
Comentariile vin pe fondul unor noi tensiuniîntre Comisia Federală pentru Comunicaţii (FCC) şi posturile de televiziune, după ce Trump a criticat modul în care mass-media au prezentat războiul dintre SUA şi Israel cu Iranul. Preşedintele FCC, Brendan Carr, a ameninţat sâmbătă că va retrage licenţele posturilor de televiziune care nu îşi „corectează cursul” în ceea ce priveşte modul de prezentare a ştirilor.
Trump a acuzat frecvent mass-media că mint atunci când publică ştiri pe care el le consideră critice la adresa sa şi a cerut anterior retragerea licenţelor posturilor de televiziune pe care le consideră părtinitoare.
Între postarea de pe reţelele sociale şi declaraţiile făcute jurnaliştilor, Trump a menţionat duminică trei cazuri în care a susţinut că Iranul a folosit inteligenţa artificială pentru a induce în eroare opinia publică.
Pe Truth Social, el a afirmat că Iranul a prezentat „bărci kamikaze” care nu există. El a mai declarat că Iranul a folosit inteligenţa artificială (AI) pentru a înscena un atac reuşit asupra portavionului USS Abraham Lincoln, adăugând că publicaţiile care au difuzat această ştire ar trebui acuzate de trădare.
Reuters a verificat imaginile filmate din portul irakian Basra, care arătau bărci iraniene încărcate cu explozibili care păreau să atace două tancuri de combustibil, ucigând cel puţin un membru al echipajului. Mass-media de stat iraniene au susţinut că armata iraniană a lovit USS Abraham Lincoln, deşi afirmaţia nu a fost preluată pe scară largă de mass-media occidentale. Trump a susţinut, de asemenea, că imaginile care arătau „250.000” de iranieni la un miting de susţinere a noului Lider Suprem Mojtaba Khamenei erau „generate în totalitate de AI” şi că evenimentul „nu a avut loc niciodată”.
De la începutul războiului au avut loc mai multe demonstraţii pro-guvernamentale în Iran, dar o scurtă căutare efectuată de Reuters nu a găsit niciun raport occidental care să menţioneze cifra de 250.000. Multe organizaţii media, inclusiv Reuters, au publicat fotografii care arată mulţimile din Teheran după numirea lui Khamenei ca lider suprem.
Știrea inițială
Iată o sinteză a ultimelor 20 de ore:
S-au observat coloane de fum deasupra Teheranului după ce Israelul a lansat un nou val de atacuri asupra capitalei iraniene. O clinică a Semilunii Roșii a fost avariată.
Președintele SUA, Donald Trump, susține că Iranul dorește să „negocieze cu orice preț” și cere aliaților din NATO să contribuie la menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz.
Autoritățile au suspendat zborurile pe aeroportul internațional din Dubai după ce un atac cu drone a provocat un incendiu în apropiere.
Arabia Saudită a interceptat cel puțin 60 de drone în estul țării.
Prim-ministrul Qatarului, șeicul Mohammed bin Abdulrahman bin Jassim Al Thani, și ministrul saudit de Externe, prințul Faisal bin Farhan Al Saud, au cerut încetarea imediată a acțiunilor de escaladare în Golf.
Surse din cadrul serviciilor de securitate irakiene afirmă că atacurile cu drone au vizat Ambasada SUA din Bagdad și baza aeriană Balad. Acestea au declarat că trei persoane au fost rănite într-un atac asupra unei baze a Forțelor de Mobilizare Populară pro-iraniene.
Australia și Japonia afirmă că nu vor trimite nave de război pentru a escorta petrolierele în Strâmtoarea Ormuz.
SUA au cerut ajutor de la șapte țări
Preşedintele american Donald Trump a declarat că a solicitat unui număr de şapte ţări să trimită nave de război pentru a menţine deschisă strâmtoarea Ormuz, însă apelurile sale nu au dus la niciun angajament concret, în contextul în care preţurile petrolului cresc vertiginos pe fondul conflictului cu Iranul, relatează AP.
Preşedintele a refuzat să numească ţările care depind în mare măsură de ţiţeiul din Orientul Mijlociu şi cu care administraţia negociază pentru a se alătura unei coaliţii menite să asigure securitatea căii navigabile pe care circulă, în mod obişnuit, aproximativ o cincime din petrolul comercializat la nivel mondial.
„Solicit ca aceste ţări să se implice şi să-şi protejeze propriul teritoriu, deoarece este teritoriul lor”, a spus Trump referindu-se la strâmtoare, susţinând că acest canal de navigare nu este necesar Statelor Unite, având în vedere accesul propriu la petrol.
Trump a făcut aceste declaraţii în timp ce răspundea la întrebările reporterilor, în timpul zborului de întoarcere din Florida la Washington la bordul avionului Air Force One.
China îşi procură aproximativ 90% din petrol din strâmtoare, în timp ce SUA obţin o cantitate minimă, a precizat Trump. El a refuzat să comenteze posibilitatea ca China să se alăture coaliţiei. „Ar fi bine ca şi alte ţări să se ocupe de asta alături de noi, iar noi le vom ajuta. Vom colabora cu ele”, a declarat Trump. Anterior, el a făcut apel la China, Franţa, Japonia, Coreea de Sud şi Marea Britanie.
Teheranul susține că „a fost abordat de o serie de țări”
Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, a declarat anterior pentru CBS că Teheranul a fost „abordat de o serie de ţări” care solicită trecerea în siguranţă a navelor lor. „Decizia aparţine armatei noastre”.
El a spus că unui grup de nave din „diferite ţări” li s-a permis trecerea, fără a oferi detalii. Iranul a declarat că strâmtoarea este deschisă tuturor, cu excepţia Statelor Unite şi a aliaţilor acestora.
Ţările adoptă o atitudine prudentă după apelul lui Trump
Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a declarat duminică pentru NBC că a fost „în dialog” cu unele dintre ţările menţionate anterior de Trump şi a afirmat că se aşteaptă ca China „să fie un partener constructiv” în redeschiderea strâmtorii. Însă ţările nu au făcut nicio promisiune.
Marea Britanie a declarat că premierul Keir Starmer a discutat duminică cu Trump despre importanţa redeschiderii strâmtorii „pentru a pune capăt perturbării transportului maritim global” şi a vorbit separat cu premierul Canadei despre acest subiect. La bordul Air Force One, Trump l-a numit în mod specific pe Starmer, despre care a spus că iniţial a refuzat să pună portavioanele britanice „în pericol”.
„Indiferent dacă vom primi sprijin sau nu, pot spune asta, şi le-am spus: Ne vom aminti”, a declarat Trump.
Un purtător de cuvânt al Ambasadei Chinei în SUA, Liu Pengyu, a declarat anterior că „toate părţile au responsabilitatea de a asigura o aprovizionare cu energie stabilă şi neîngrădită” şi că China va „consolida comunicarea cu părţile relevante” pentru dezamorsarea conflictului.
Ministerul de Externe al Coreei de Sud a declarat că „ia act” de apelul lui Trump şi că „va coordona îndeaproape şi va analiza cu atenţie” situaţia împreună cu SUA. Există aşteptări mari ca Trump să ceară acest lucru direct Japoniei atunci când prim-ministrul Sanae Takaichi se va întâlni cu el joi la Casa Albă.
Ce fac europenii
Franţa a declarat anterior că lucrează cu alte ţări — preşedintele Emmanuel Macron a menţionat parteneri din Europa, India şi Asia — la o posibilă misiune internaţională de escortare a navelor prin strâmtoare, dar a subliniat că aceasta trebuie să aibă loc atunci când „circumstanţele o permit”, adică după ce luptele s-au potolit.
Ministrul de Externe al Germaniei, Johann Wadephul, care nu a fost menţionat în apelul lui Trump, a declarat pentru televiziunea ARD: „Vom fi în curând o parte activă a acestui conflict? Nu.”
Între timp, stocurile de urgenţă de petrol „vor începe în curând să curgă către pieţele globale”, a declarat duminică Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE), descriind acţiunea colectivă de reducere a preţurilor ca fiind „de departe cea mai mare din istorie”.
Aceasta a actualizat anunţul de săptămâna trecută de 400 de milioane de barili la aproape 412 milioane.
Ţările membre din Asia intenţionează să elibereze stocurile „imediat”, iar rezervele din Europa şi America vor fi eliberate „de la sfârşitul lunii martie”. Trump nu a răspuns direct dacă administraţia sa discută despre vânzarea de contracte futures pe petrol ca o modalitate de a limita creşterea preţurilor la petrol. „
Preţurile vor scădea brusc imediat ce totul se va termina. Şi se va termina destul de repede”, a declarat el reporterilor.
Editor : M.C
