În contextul incidentelor cu drone din Galați și Tulcea, Radu Miruță a explicat duminică, 26 aprilie, la Digi24, că Armata Română dispune de o capabilitate „tehnică de a supraveghea absolut întreg spațiul aerian românesc de la o altitudine în sus”, însă „de la o altitudine în jos, lucrurile se împart în scenarii și situații”. Ministrul Apărării a precizat își dorește un software pentru astfel de aparate de zbor.
„Au fost si recuperate (n. red – fragmentele de dronă), se face si o expertiză a explozibilului care a fost găsit acolo. A fost detonat, adică a dispărut riscul să poată exploda în jurul celor care se ocupau să adune acele resturi.
Din punctul ăsta de vedere este închis. Ce rămâne deschis este modul în care putem să micșorăm numărul scenariilor pentru care astfel de situații nu sunt identificate. Armata Română, de zeci de ani, are o strategie de apărare pentru atacuri cu rachetă, cu elicoptere, cu avioane de vânătoare.
De doi ani, s-a schimbat noua realitate și au intervenit aceste drone, care presupun o rearanjare a strategiei și a capabilităților. Mult timp nu s-a vorbit la MApN despre asta și am varianta și eu să nu vorbesc sau să fac ceea ce cred că este responsabil, și anume să spunem oamenilor ce se poate, ce nu se poate face și ce facem pentru ca bucata care nu se poate să fie în fiecare zi mai mică”, a spus acesta.
„România nu este o țară aflată în conflict”
Întrebat ce poate face la MApN, Miruță a explicat: „Armata Română are o capabilitate tehnică de a supraveghea absolut întreg spațiul aerian românesc de la o altitudine în sus. De la o altitudine în jos, lucrurile se împart în scenarii și situații, și anume: în funcție de situația reliefului din zonă. Radarul este o chestiune care emite niște unde electromagnetice și care, atunci când ating un obiect, reflectă și își dau seama de distanță, altitudine, viteză. Dacă este relief de jur împrejur, performanța acestor radare este limitată fie pe distanță, fie pe înălțime, pentru că fasciculul de la sursă nu mai ajunge să atingă obiectul.
Un alt aspect este legat de altitudine, care nu mai e foarte influențată de relief. Dacă se zboară la 50 de metri, cum a fost drona de la Galați, acolo trebuie să existe o soluție radar locală. Ca atunci când îți dai hotspot de pe telefonul mobil, faci o rețea locală cât poate telefonul mobil să emită pentru a acoperi o cameră.
Armata Română are și soluții pentru astfel de situații, însă sunt limitate. Sunt puține și le direcționăm acolo unde este apreciat că riscul este mai mare, frecvența de a se întâmpla astfel de incidente, de situații este mai mare. În fiecare zi încercăm ca numărul de situații care să nu poată fi acoperit în orice scenariu să scadă. E o preocupare majoră și se fac lucruri.
(…) Sunt mai multe scenarii de viitor. Unele sunt și de prezent. Ceea ce era neadresat acum trei luni, acum o parte este deja adresată, am găsit soluții. Însă și ceea ce era neadresat acum trei luni, o parte diferă din ce este neadresat astăzi, pentru că și tehnologia dronelor împotriva cărora luptăm și ea se îmbunătățește. Sunt altfel de drone. Sunt cu altă amprentă tehnică, sunt cu poziţionarea motorului în faţă, nu în spate. Sunt cu capacitate de atac a celor care vor să atace drona respectivă. Dacă până acum dronele erau pur şi simplu direcţionate să explodeze acolo unde pică, acum au încărcătură care poate pleca împotriva unui elicopter care este la o anumită distanţă de ea, să atace în sine ea elicopterul”, a arătat Miruţă, precizând că nu este cazul celor care au fost descoperite acum.
„Am pus în SAFE nişte capabilităţi de înzestrare a apărării antiaeriene de la sol a României, care, dacă astăzi ar fi fost în stocurile Armatei Române, foarte probabil situaţia de la Galaţi ar fi fost interceptată”, a precizat ministrul.
Referitor la posibilitatea ca Galați să devină zonă de risc, el a afirmat că „depinde de scenariu”, precizând că nu este valabil doar pentru acest municipiu, ci și pentru multe alte zone din țară.
„Pentru cele mai multe dintre scenarii nu este niciun risc. Dacă discutăm doar de scenarii pur teoretice, cum arată geometria pe o foaie, pot exista anumite situații în care riscul matematic poate exista. Dar România nu este o țară aflată în conflict. România nu este o țară aflată în război, nu este niciun fel de strat de informație care să ne facă pe noi să credem că este un interes din partea Federației Ruse să atace România. Ceea ce vedem că se întâmplă în astfel de situații, de cele mai multe ori, sunt drone care sunt împușcate de apărare antiaeriană din Ucraina, se trage în ele cu glonț, li se modifică câte un flaps, li se modifică structura aerodinamică, își pierd, poate, coordonarea GPS, pentru că este bruiaj și din Ucraina, și continuă să zboare cu altă traiectorie, fie până când își consumă combustibilul, fie până când se lovesc de ceva și pică”.
Miruță a precizat că datoria de apărare a cetăţenilor pe astfel de situaţii este a Ministerului Apărării. Totodată, el a explicat că, de săptămână viitoare, „mutăm niște capabilități noi în această zonă. Numărul capabilităților noi pe care le avem, de asemenea, nu este infinit. Avem nişte piese pe care le mutăm dintr-o parte în cealaltă, ne jucăm pentru a acoperi diverse scenarii”.
Dezvoltarea unui software pentru drone
Întrebat dacă rămâne vreo zonă descoperită dacă se mută capabilități spre Tulcea, el a afirmat: „Nu în zona respectivă, deci nu în zona respectivă. Luăm dintr-o zonă în care apreciem că riscul este foarte, foarte, foarte, foarte mic și mutăm într-o zonă în care riscul este un pic mai mare. Ăsta este un culoar pe care îl vom pune practică de zilele următoare. Adițional, mai intră în operație încă două dispozitive noi. Cele două dispozitive noi vin să îmbunătățească ceea ce acum avem, adică nu le mutăm dintr-o altă parte pentru a descoperi în altă zonă și vin piese noi pe tabla de șah pe care le ducem în zonele în care specialiștii Armatei Române consideră că există problema cu riscul respectiv. Una este programată să intre în operațiunea care se desfășoară acolo de săptămâna aceasta și intra și dacă se întâmplă asta la Galați și dacă nu se întâmpla, pentru că e o etapă oficială.
(..) Convingerea mea este că soluția care acoperă multe dintre aceste găuri este capabilitatea Ministerului Apărării de a dezvolta în interiorul ministerului un software pentru drone și Ministerul Apărării să ajungă să facă coproducție, nu făcând vreodată bucata hardware, nu făcând bucata mecanică, pentru că asta trebuie să le facă firmele private. Dar personalizarea software-ului pentru drone, în mod ideal și la eficiență maximă, nu poate fi obținut cumpărat din altă parte. Eficiența unei drone este capacitatea de a decide când să se ducă, unde să se ducă.
Pentru a putea să ia o astfel de decizie trebuie să aibă foarte multe date. Sunt echipamente ale Armatei Române care generează aceste date, radare mai performante, mai puțin performante, cu diverse caracteristici, avioane de vânătoare, puncte de observații, tancuri moderne care emit și ele astfel de informații. Aceste toate informații trebuie puse într-o cameră comună, de unde un astfel de software se extragă fix bucata care trebuie și s-o transmită unei drone într-un mod autonom. Până când nu vom avea asta, vom fi cumpărători de soluții care vor rezolva parțial”.
Ministrul a precizat că a început formarea unei echipe de tineri pentru dezvoltarea unui software de drone: „Sunt absolut convins că în România, uitându-mă și la studenții cărora le-am predat la facultate, uitându-mă la firmele din România, uitându-mă la niște tineri foarte bine pregătiți tehnic, la Ministerul Apărării trebuie să existe capacitatea de a face o echipă. Deocamdată, s-au făcut cinci-șase. Probabil că ideal de început ar fi să vină 20-25 de tineri care să înceapă să construiască un software cu specificul capabilităților Armatei Române”.
Citește și:
Radu Miruță: Dacă PSD și AUR votează moțiunea de cenzură vom ajunge iar la epoca Ciucă-Ciolacu
Editor : A.M.G.
