Noul primar al Capitalei va prelua o administrație cu un buget impresionant, dar constrâns de datorii și subvenții. Deși sumele sunt mari, flexibilitatea financiară rămâne redusă, iar orașul funcționează după un plan urbanistic depășit. Cu un mandat scurt, viitorul edil va trebui să gestioneze trei bugete anuale și să deblocheze proiecte cheie pentru București.
Bugetul, mare în cifre, dar rigid în structură
Primăria Municipiului București dispune pentru 2025 de un buget de aproximativ 12 miliarde de lei, cel mai mare la nivel local din România. Totuși, peste 80% din aceste fonduri sunt alocate cheltuielilor curente, lăsând doar 2 miliarde de lei pentru dezvoltare. Cotele defalcate din impozitul pe venit sunt principala sursă de venituri, dar sectoarele beneficiază mai mult, încasând 4,23 miliarde lei comparativ cu 3,53 miliarde ale Primăriei Generale. Deși un referendum din 2024 a propus schimbări, lipsa legislației naționale face ca aceste intenții să rămână neimplementate.
Datorii și presiuni financiare
Noul primar va prelua și o datorie de 1,3–1,4 miliarde lei către ELCEN, alături de restanțe de 400 milioane lei către persoanele cu dizabilități. Aproximativ jumătate din bugetul Primăriei se duce pe subvenții pentru termoficare și transport public, limitând capacitatea de investiții. În primele nouă luni ale anului, subvențiile au atins 1,9 miliarde lei, iar cheltuielile cu personalul și bunurile au depășit 1,6 miliarde și, respectiv, 1,1 miliarde lei.
Investiții limitate și proiecte întârziate
Pentru 2025, bugetul de investiții este de 1,6 miliarde lei, majoritatea fondurilor fiind direcționate către reabilitarea sistemului de termoficare. Transporturile beneficiază de 230 milioane lei pentru modernizări și achiziții, dar proiectele mari sunt blocate din lipsă de fonduri. Litigiile costisitoare, cum ar fi cele legate de achiziția de tramvaie, și riscul pierderii fondurilor europene complică și mai mult situația.
Redistribuirea fondurilor între Primărie și sectoare
Primăria Generală gestionează servicii vitale, dar sectoarele au acces la o parte semnificativă din veniturile fiscale. Dacă rezultatele referendumului ar fi implementate, Consiliul General ar putea redistribui cotele impozitului pe venit, dar schimbările ar putea afecta domenii precum educația sau asistența socială.
Criza planului urbanistic general
Bucureștiul funcționează pe un PUG din anul 2000, în ciuda transformărilor urbane majore. Noul PUG, demarat în 2013, este blocat administrativ. Echipele tehnice se confruntă cu neplăți și suspendări de contracte, iar lipsa unei decizii clare riscă să ducă la haos urbanistic prelungit. Președintele Ordinului Arhitecților avertizează că orașul rămâne incoerent în dezvoltare, cu spații verzi limitate și infrastructură socială deficitară.
În concluzie, viitorul primar are în față provocări semnificative, de la gestionarea unui buget rigid la deblocarea unor proiecte esențiale pentru dezvoltarea Capitalei. Deciziile sale vor influența direct calitatea vieții locuitorilor și viitorul urbanistic al Bucureștiului.
