Într-un interviu acordat în exclusivitate Digi24, Radu Burnete a afirmat că în timpul călătoriei în SUA a avut o serie de discuții despre întărirea relațiilor economice. Consilierul prezidențial pe politici economice și sociale a atras atenția că România riscă să piardă bani europeni, susținând că unele proiecte din PNRR ar putea să nu fie finalizate. Totuși, acesta a explicat că fondurile care ar veni ar putea menține economia pe linia de plutire.
Radu Burnete și Marius Lazurca s-au aflat în paralel la Washington, în cadrul unei vizite programate cu mult înainte, pentru a avea discuții pe domeniile lor. Pe de o parte, consilierul prezidențial s-a axat pe partea de economie și investiții americane. Pe de cealaltă parte, Marius Lazurca, consilier prezidențial pentru securitatea națională, a purtat discuții inclusiv pentru a pregăti posibila vizită a lui Nicușor Dan în SUA, au afirmat surse politice.
Întrebat cum se traduce concret vizita în SUA pentru România, Radu Burnete a afirmat: „Păi, să știți că aici avem de-a face și cu o coincidență. Vizita mea și a domnului Lazurca era programată de multă vreme. S-a întâmplat să vină și această invitație, cu Board of Peace. Așa că eu, în paralel cu ceea ce s-a întâmplat acolo, am avut o serie de întâlniri economice, cu companii americane, cu Departamentul Energiei și așa mai departe, și discutăm despre cum putem adânci relația asta economică dintre dintre SUA și România. Cea la nivel militar și strategic este destul de veche și de dezvoltată. Pe partea economică, cred că putem face mai mai multe, să transformăm Statele Unite și într-un partener comercial mai important, dar și într-un investitor mai important în țara noastră.
Păi, gândiți-vă că până la urmă relația cu un partener, fie că e vorba de America sau de Germania, sigur, se construiește și la nivelul ăsta cel mai înalt politic, în care președinții sau premierii se văd, dar după aceea ai nevoie de foarte multe vizite la nivel tehnic, să discuți. Doamna Țoiu și domnul Jurca au fost la ministeriala privind mineralele critice. Domnul Ivan vine săptămâna viitoare la discuțiile pe coridorul vertical. Eu m-am văzut cu multe companii americane, cărora uneori le-am transmis doar un semnal că ne-am dori să revină în România. Am avut o discuție cu cei de la Exxon și asta le-am spus. M-am văzut cu Carlyle, care dorește să cumpere activele Lukoil, am întrebat ce planuri au în România, cum putem ajuta și noi ca ei să-și ducă aceste planuri la îndeplinire. Aceste discuții trebuie să ajungă și în concret până la urmă, și nu-i ceva ce președinții pot pot rezolva într-o discuție de o oră”.
Consilierul prezidențial pe politici economice și sociale a afirmat că România este intersată de domeniul nuclear, dar și de coridorul vertical. Mai mult, acesta a afirmat că în timpul discuțiilor a fost abordată și atragerea mai multor investitori în portul Constanța.
„Păi, pe de o parte, avem deja o cooperare foarte, foarte avansată în domeniul nuclear. În ceea ce privește reactoarele trei și patru, multe companii americane sunt implicate în acest proiect și vor lucra la construcția celor două reactoare. Știți bine și proiectul cu reactoarele mici, modulare, care sigur sunt o tehnologie nouă, trebuie să vedem ce e acolo. Da, sunt două proiecte importante și administrația Trump pune mare accent pe energia nucleară. Discutăm despre coridorul ăsta vertical, care ok, de multe ori el pare așa, o poză pe o hartă. Dar, aici e multă infrastructură de construit. Trebuie interconexiuni între Grecia și Bulgaria și apoi România. Noi trebuie să facem interconexiuni cu Ungaria și cu Moldova, ca apoi gazul să meargă în Ucraina.
Am discutat despre cum putem împreună să aducem mai mulți investitori în portul Constanța ca să-i creștem capacitatea, mai ales că România urmează să investească mai mult alături de Bulgaria în Dunăre și un canal navigabil important. Îl putem lega de portul Constanța și apoi mai departe să dezvoltăm acest coridor de mijloc, cum îl numim noi, un coridor comercial care leagă România de Georgia, Azerbaidjan, Armenia și apoi mai mai departe. E o rută importantă și care în clipa de față e subutilizată. Dar odată ce reușim să depășim acest conflict din Ucraina, eu cred că această rută se va dezvolta și e bine ca România să pună semințele de acum”.
Decizia Curții Supreme a SUA de a anula majoritatea tarifelor vamale impuse anul trecut de Donald Trump și anunțul liderului de la Casa Albă privind taxa globală de 10% vor influența economica europeană, consideră Burnete. Totuși, acesta a afirmat că este „o veste bună pentru economia globală”.
„Cu siguranță influențează economia europeană, pentru că cel puțin o vreme nivelul acesta de tarife vamale va scădea. Cred că în prima fază nu veți vedea foarte multe efecte, pentru că companiile vor fi un pic sceptice. Ok, a venit această decizie a Curții, am văzut că președintele Trump a ieșit repede să anunțe că nu-i în regulă, că va institui acest tarif de 10%. Deci eu ce mă aștept e ca în următoarele două-trei luni să vedem destul de multe mișcări pe frontul acesta până se vor stabiliza un pic apele. În principiu, cred că e o veste bună pentru economia globală, care oricum încetinea un pic. Dar sigur depinde și cum se va replia administrația Trump și ce decizii vor lua, pentru că e clar că tarifele sunt o politică la care țin și pe care își doresc să o utilizeze în continuare”.
„Ar fi însemnat recesiune din această toamnă”
Pe plan intern, Radu Burnete a afirmat că România risca să intre în recesiune încă din toamnă dacă nu se forma Guvernul.
„Să știți că astă-vară, când participam la negocierile pentru formarea guvernului, aveam mult mai multe scenarii mai rele pe care mi le imaginam. Deficitul era foarte mare, se trecuse de 9%. Exista riscul să nu putem face un guvern, ca cele patru partide să nu se înțeleagă. Agențiile de rating ne băteau la ușă și, dacă în momentul acela nu reușeam să facem această coaliție, să știți că deficitul ar fi coborât foarte repede la 3-4%, pentru simplul motiv că nu ne-ar mai fi împrumutat nimeni sau ne-ar fi împrumutat la niște dobânzi pe care nu ni le permiteam. Asta ar fi însemnat, o spun cu toată responsabilitatea, recesiune din această toamnă.
Revenind la ce s-a întâmplat, nu-ți poți imagina o astfel de ajustare a deficitului fără ca economia să încetinească, pentru că ea, până la urmă, înseamnă că statul cheltuie mai puțini bani, bani care ajung în economie. Deci, din punctul ăsta de vedere, nu cred că e o catastrofă. Pe de altă parte, trebuie să avem mereu în vedere sau trebuie să fim empatici, pentru că noi lucrăm cu medie. Da, sigur, economia încetinește, asta e o medie. Pentru cei care au ajuns în șomaj sau cărora le-au scăzut veniturile sau cărora veniturile nu le-au crescut în raport cu inflația, media asta-i dureroasă. Guvernul trebuie să facă tot ce poate ca să ducă la mai multă creștere economică.
Dar nu e o tragedie, nu e apocalipsa și, de aici, din această reducere a deficitului și din eficientizarea statului, să știți că va avea de câștigat și economia. Dobânzile la care se împrumută statul vor scădea. Asta înseamnă că dobânzile din economie vor scădea și asta va ajuta firmele. Dacă statul e mai eficient și mai suplu un pic și asta ajută firmele, sigur, nu se vede a doua zi, dar direcția e corectă. Putem mereu discuta nuanțe, că măsura A putea fi făcută într-un fel sau cel celălalt. Cred că coaliția va continua să aibă aceste dezbateri săptămânal, dar, repet, direcția asta de reducere a deficitului e esențială. Și mai spun un lucru: e esențială și pentru că vedeți că tot mai multă lume vorbește, inclusiv în România, de aderarea la euro sau posibila aderare la euro. Gândiți-vă că Europa strânge rândurile.
Vorbim de integrarea mai bună a pieței de energie, a pieței financiare și așa mai departe. Asta înseamnă că zona euro va deveni mai importantă și noi nu putem să stăm prea departe de ea. Deci trebuie să facem tot ce putem noi ca, în următorii 3-4 ani, să îndeplinim aceste condiții de aderare la zona euro, să putem discuta pe bune despre așa ceva”.
Întrebat dacă exista posibilitatea ca măsurile luate de Guvern să afecteze mai puțin populația, consilierul prezidențial a explicat: „Nu vreau să par doar așa, general și filozofic. Sigur că tot timpul poți să faci lucrurile mai bine sau uneori poți să le faci mai bine. Dar nu vreau să intru într-o măsură sau cealaltă. În această coaliție în care patru partide trebuie să ia o decizie, eu cred că Guvernul a ajuns la niște compromisuri acceptabile. Unde m-aș uita mai degrabă: inflația o să scadă și vedem în rapoartele sau în estimările BNR că ea se va apropia de 4% la finalul acestui an. Asta e o veste bună și nu văd motive ca ea să crească în continuare. Repet, odată ce reușim să ne să ne punem casa în ordine, dacă atragem cât mai mulți bani din PNRR, o să vedeți că și economia va reuși să rămână pe linia asta de plutire.
Nu, dar stăm mai bine că acum 3 ani, când mulți ne temeam că nu o să absorbim mai deloc. E adevărat că vor fi dificile următoarele luni, adică mai avem șase luni de zile până se încheie programul și probabil că inclusiv unele dintre programele care au rămas în PNRR după renegocierea cu Comisia, vom vedea și acolo că unele nu reușim să le ducem până la capăt. Rămân încrezător că Guvernul va face acest efort și autoritățile locale și toți cei care lucrează până la urmă, astfel încât să cheltuim cât mai mult din acești bani și mi-aș dori ca toți cei care fac asta să înțeleagă că asta va ține economia noastră în 2026. Acești bani europeni din PNRR”.
Citește și:
Editor : A.M.G.
