Criza apei în Prahova: Avertismente ignorate și responsabili în impas
Prahova se confruntă cu o criză de apă fără precedent, afectând peste 100.000 de oameni, într-o situație care ar fi putut fi prevenită. Un document semnat de oficiali ai Apelor Române și ESZ Prahova arată că aceștia știau de riscurile iminente, dar nu au luat măsuri.
Avertismente nerespectate
Documentul, înregistrat la Apele Române Buzău-Ialomița pe 29 octombrie, a fost întocmit în urma unei inspecții la lacul Paltinu. Acesta a subliniat riscurile privind creșterea turbidității apei din cauza lucrărilor de decolmatare. Cu toate acestea, avertismentele nu au fost transmise mai departe, iar autoritățile implicate par să fi ignorat semnalele de alarmă.
Blocaj și pasarea responsabilității
Criza a început din vară, când lucrările la lacul Paltinu au necesitat golirea treptată a acumulării. Oficialii au subestimat impactul ploilor asupra calității apei, iar acum, instituțiile se acuză reciproc. ESZ Prahova susține că Apele Române au acționat pripit și că lipsa avizelor și a finanțării adecvate au complicat situația.
Lipsa soluțiilor alternative
Conform celor de la Exploatare Zonală, nu au existat soluții alternative viabile, deoarece lucrările necesare la infrastructura de rezervă sunt în desfășurare de patru ani. Aceștia mai afirmă că autoritățile locale ar trebui să-și asigure rezervele necesare, însă întârzierile și lipsa fondurilor au dus la actuala criză.
Reacții din partea autorităților
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a criticat dur gestionarea situației, acuzând o lipsă de profesionalism și analize greșite. Ea a subliniat că scenariul ploilor nu a fost luat în calcul de responsabili, promițând că cei vinovați vor fi trași la răspundere.
Perspective de soluționare
În prezent, situația rămâne incertă. Deși se lucrează intens pentru remedierea problemelor, criza de apă ar putea persista până la sfârșitul săptămânii. Rămâne de văzut cum vor gestiona autoritățile această situație complicată, într-un context deja tensionat.
Criza din Prahova evidențiază vulnerabilitățile sistemului de gestionare a resurselor de apă, dar și necesitatea unei mai bune coordonări între instituțiile implicate. Rămâne de văzut dacă lecțiile învățate vor duce la măsuri concrete pentru evitarea unor situații similare în viitor.
