Ucraina şi Rusia au încheiat joi, la Abu Dhabi, a doua rundă de negocieri mediate de SUA, menite să pună capăt celui mai mare conflict din Europa de după al Doilea Război Mondial. Cele două părţi au făcut un schimb important de prizonieri – 314 pentru fiecare tabără – şi au convenit să reia negocierile în curând.
Trimisul special al preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, a declarat că delegaţiile din SUA, Ucraina şi Rusia au convenit asupra unui schimb de 314 prizonieri de război, care a avut loc joi. A fost primul schimb de acest fel în cinci luni.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că unii dintre prizonierii de război eliberaţi au fost deţinuţi timp de aproape patru ani. El a spus că următoarea rundă de negocieri va avea loc în curând, probabil în Statele Unite, potrivit Reuters, preluată de News.ro.
Witkoff a scris pe platforma de socializare X: „Discuţiile au fost constructive şi s-au concentrat pe modul de creare a condiţiilor pentru o pace durabilă”.
El a spus că negocierile „demonstrează că angajamentul diplomatic susţinut dă rezultate tangibile şi promovează eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina”.
Zelenski, vorbind în discursul său video nocturn, a spus că Ucraina favorizează orice format diplomatic „care poate aduce în mod realist pacea mai aproape şi o poate face fiabilă, durabilă şi de aşa natură încât să priveze Rusia de dorinţa de a continua lupta”.
Vorbind mai devreme alături de prim-ministrul polonez Donald Tusk, Zelenski a spus că discuţiile au acoperit principalele diferenţe dintre cele două părţi.
Rusia vede progres
Volodimir Zelenski a mai declarat că doreşte ca negocierile să conducă la sfârşitul războiului care durează de patru ani, dar a repetat insistenţa sa că Ucraina trebuie să primească garanţii solide de securitate, inclusiv din partea Washingtonului, pentru a se asigura că Rusia nu va ataca din nou.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, care a participat la negocierile anterioare cu oficialii ruşi şi Witkoff, a declarat că impunerea de sancţiuni suplimentare asupra Rusiei va depinde de modul în care vor decurge negocierile.
Bessent şi-a menţinut convingerea că invazia Rusiei din 2022 asupra Ucrainei a fost ilegală şi a continuat să creadă că preşedintele rus Vladimir Putin este un criminal de război.
Trimisul Rusiei, Kirill Dmitriev, a declarat că s-au înregistrat progrese şi evoluţii pozitive. El a mai spus că se lucrează la restabilirea relaţiilor Rusiei cu Statele Unite, inclusiv în cadrul unui grup de lucru SUA-Rusia pe probleme economice.
Rusia şi Ucraina au schimbat câte 157 de prizonieri de război, a declarat Ministerul Apărării rus. Trei civili din regiunea Kursk au fost, de asemenea, returnaţi în Rusia.
Un videoclip difuzat de preşedinţia Ucrainei a arătat zeci de prizonieri de război ucraineni – mulţi înfăşuraţi în steagul naţional – coborând din autobuze în zăpadă, unii îmbrăţişându-se, iar alţii plângând în timp ce vorbeau cu rudele la telefoanele mobile.
Schimburile de prizonieri de război au fost singurele măsuri concrete în direcţia păcii care au rezultat din rundele anterioare de negocieri dintre Ucraina şi Rusia, desfăşurate anul trecut în Turcia.
Sute de mii de soldaţi de ambele părţi au fost ucişi, răniţi sau au dispărut în aproape patru ani de război.
Zelenski a declarat săptămâna aceasta că aproximativ 55.000 de soldaţi ucraineni au fost ucişi pe câmpul de luptă, dar nu a dat detalii despre numărul soldaţilor ucraineni răniţi sau dispăruţi.
Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale, un grup de reflecţie cu sediul la Washington, a declarat că Rusia a suferit aproape 1,2 milioane de victime. Moscova a respins raportul ca fiind nefiabil.
Front de 1.200 km
În ciuda presiunilor exercitate de administraţia Trump asupra Kievului şi Moscovei pentru a găsi un compromis, luptele continuă să facă ravagii de-a lungul liniei frontului de aproximativ 1.200 km.
Trupele ruse au lansat atacuri aeriene majore asupra Ucrainei în noaptea de marţi, înaintea negocierilor, urmate de atacuri mai mici cu drone miercuri şi joi.
În discursul său, Zelenski a remarcat „rezultatele bune” obţinute de Serviciul de Securitate al Ucrainei, evidenţiind un atac cu rachete Flamingo fabricate în Ucraina asupra poligonului de testare al rachetelor hipersonice ruseşti Oreshnik, situat în apropierea Mării Caspice.
După discuţiile cu Tusk, Zelenski şi-a repetat cererile pentru rachete de apărare aeriană şi a spus că Kievul este gata să schimbe dronele sale, în domeniul cărora a devenit lider mondial, cu rachete de la aliaţi sau cu avioane de vânătoare MiG-29 din era sovietică ale Poloniei.
Soarta regiunii estice Donetsk, unde au loc cele mai intense lupte, rămâne una dintre cele mai complicate probleme din cadrul negocierilor.
Ucraina nu vrea să se retragă
Moscova doreşte ca Kievul să-şi retragă trupele din întreaga regiune, inclusiv dintr-o linie de oraşe puternic fortificate, considerate una dintre cele mai puternice apărări ale Ucrainei.
Ucraina a declarat că conflictul ar trebui îngheţat de-a lungul liniilor actuale de front şi respinge orice retragere unilaterală a forţelor sale. Kievul spune că doreşte controlul asupra centralei nucleare de la Zaporizhzhia, cea mai mare din Europa, care se află pe teritoriul controlat de Rusia.
Şeful corporaţiei nucleare de stat Rosatom a declarat joi că Moscova este pregătită pentru cooperarea internaţională în ceea ce priveşte centrala de la Zaporojie, inclusiv cu Statele Unite, dar instalaţia trebuie să rămână rusă.
Rusia ocupă aproximativ 20% din teritoriul naţional al Ucrainei, inclusiv Crimeea şi părţi din regiunea Donbas din est, capturate înainte de invazia din 2022. Analiştii spun că Rusia a câştigat aproximativ 1,5% din teritoriul ucrainean de la începutul anului 2024.
Editor : B.P.
