Ministerul Muncii a publicat vineri după-amiază noul proiect al Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, care ar urma să intre în vigoare la 1 decembrie 2026. Documentul stabilește o valoare de referință de 4.100 de lei, coeficienți de salarizare cuprinși între 1 și 8 și un plafon general de 20% pentru sporurile acordate la nivelul fiecărui ordonator principal de credite. Față de varianta prezentată anterior, proiectul majorează până la 40% sporul pentru primarii și președinții de consilii județene implicați în proiecte europene și modifică mecanismul prin care vor fi protejate salariile care ar scădea după aplicarea noilor grile.
Proiectul, consultat de Digi24.ro, păstrează arhitectura generală prezentată anterior de Ministerul Muncii: salariile de bază vor fi calculate prin înmulțirea coeficientului stabilit pentru fiecare funcție cu o valoare de referință, iar raportul dintre cel mai mic și cel mai mare coeficient din sistemul public va fi de 1 la 8.
Pentru luna decembrie 2026 și pentru întregul an 2027, valoarea de referință este stabilită la 4.100 de lei. Astfel, un coeficient de 1 corespunde unui salariu de bază brut de 4.100 de lei, un coeficient de 2 unui salariu de 8.200 de lei, iar coeficientul maxim, de 8, unui salariu brut de 32.800 de lei.
Sumele rezultate vor fi rotunjite în favoarea angajatului, din leu în leu. Niciun salariu calculat pentru un program complet de opt ore nu va putea fi mai mic decât salariul minim brut garantat în plată.
Noua lege ar urma să se aplice angajaților din Parlament, Administrația Prezidențială, Guvern, ministere, administrația locală, autoritatea judecătorească, instituțiile finanțate din venituri proprii, unitățile de învățământ, spitale, structurile de apărare și ordine publică, precum și persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică.
Banca Națională a României (BNR) este exceptată de la aplicarea legii.
Coeficienți între 1 și 8 și 12 grade salariale
Funcțiile din sistemul public vor fi împărțite în 12 grade salariale, stabilite în funcție de nivelul studiilor, experiență, complexitatea activității, responsabilitate, impactul deciziilor, autonomie și condițiile de muncă. Metodologia de evaluare a funcțiilor și intervalele de punctaj corespunzătoare celor 12 grade vor trebui aprobate prin hotărâre de Guvern în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Coeficienții prevăzuți pentru funcțiile de execuție sunt stabiliți la gradația zero. La aceștia se adaugă majorările aferente vechimii în muncă.
Pentru majoritatea bugetarilor sunt stabilite șase gradații:
- gradația 0, pentru o vechime de până la trei ani;
- gradația 1, între trei și cinci ani, cu o majorare de 7,5%;
- gradația 2, între cinci și zece ani, cu o nouă majorare de 5%;
- gradația 3, între zece și 15 ani, cu o majorare de 5%;
- gradația 4, între 15 și 20 de ani, cu o majorare de 2,5%;
- gradația 5, pentru o vechime de peste 20 de ani, cu o majorare de 2,5%.
Majorările se aplică succesiv, la salariul obținut după acordarea gradației anterioare. În acest sistem, un angajat cu o vechime mai mare de 20 de ani ajunge la un salariu cu aproximativ 25% mai mare decât cel corespunzător gradației zero.
La stabilirea gradației vor fi luate în calcul integral și perioadele lucrate anterior în mediul privat sau în alte domenii decât cele bugetare.
Pentru funcțiile de conducere, gradația maximă este deja inclusă în salariul de bază. Regula nu se aplică demnitarilor, înalților funcționari publici, militarilor, polițiștilor și polițiștilor de penitenciare, pentru care există sisteme distincte.
Spor de până la 40% pentru proiectele europene
Personalul din instituțiile publice nominalizat în echipele proiectelor finanțate din fonduri europene sau din alte fonduri externe va putea beneficia de un spor de până la 40% din salariul de bază, solda de funcție, salariul de funcție sau indemnizația de încadrare. Sporul va fi acordat indiferent de numărul proiectelor în care este implicat angajatul, dar proporțional cu timpul efectiv alocat activităților și cu progresul tehnic și financiar raportat.
Și președinții și vicepreședinții consiliilor județene, primarii și viceprimarii localităților care implementează proiecte cu finanțare externă vor putea primi un spor de până la 40% din indemnizația lunară, în limita bugetului aprobat. Plafonul pentru aleșii locali este dublu față de cel de 20% prevăzut în forma prezentată anterior.
Sporurile vor putea fi plătite numai pe perioada de implementare stabilită în contractul, acordul sau ordinul de finanțare. Persoanele din echipele de proiect trebuie nominalizate prin act administrativ, iar activitățile suplimentare vor fi introduse în fișa postului și evidențiate prin pontaje.
Personalul care gestionează fonduri comunitare și angajații structurilor cu rol de organism intermediar vor putea primi, de asemenea, până la 40% din salariul de bază. Același plafon este prevăzut pentru anumite categorii de personal din cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și Direcției pentru coordonarea agențiilor de plăți.
Cum va funcționa diferența salarială tranzitorie
Angajații ale căror venituri ar scădea după aplicarea noilor grile vor primi o diferență salarială tranzitorie, raportată la venitul avut în luna noiembrie 2026.
Diferența va fi calculată între venitul salarial din noiembrie 2026 și salariul, indemnizația sau solda rezultată din noua lege, împreună cu sporurile acordate potrivit noului sistem.
Dacă, de exemplu, un angajat avea în noiembrie 2026 un venit salarial de 10.000 de lei, iar după reîncadrare ar rezulta un venit de 9.200 de lei, acesta ar primi o diferență tranzitorie de 800 de lei.
Suma va face parte din salariul brut și va fi inclusă în baza de calcul pentru celelalte drepturi stabilite în funcție de salariu. Diferența va fi redusă treptat, pe măsură ce salariul calculat în baza noii legi crește, până la absorbția integrală.
Protecția se va aplica și angajaților nou-încadrați după intrarea în vigoare a legii, prin raportare la venitul funcțiilor similare aflate în plată. În cazul modificării raportului de muncă sau de serviciu, reîncadrarea se va face prin raportare la funcțiile similare, inclusiv cu acordarea diferenței tranzitorii corespunzătoare.
În venitul din noiembrie 2026 folosit pentru calcularea acestei diferențe nu vor intra sporurile pentru proiecte europene, drepturile pentru gestionarea fondurilor europene, stimulentele pentru gestionarea financiară a acestora, sporul de noapte, plata muncii suplimentare și anumite drepturi specifice personalului sanitar.
Cadrele didactice și personalul didactic auxiliar care beneficiază de gradație de merit la intrarea în vigoare a legii vor primi o diferență tranzitorie corespunzătoare acesteia, pe perioada pentru care dreptul fusese acordat. În acest interval, angajații respectivi nu vor putea primi simultan și premiul de performanță introdus de noua lege.
Plafon general de 20% pentru sporuri
Suma sporurilor, indemnizațiilor, primelor, premiilor și a altor elemente salariale nu va putea depăși 20% din suma salariilor de bază, calculată la nivelul fiecărui ordonator principal de credite și pentru fiecare sursă de finanțare.
Plafonul nu se aplică individual fiecărui angajat, ci la nivelul întregii instituții sau al ordonatorului principal de credite. Unele drepturi sunt exceptate expres, între care sporul de noapte, plata muncii suplimentare și anumite sporuri acordate în sănătate, educație sau pentru proiectele europene.
Nerespectarea plafonului va constitui contravenție și va putea fi sancționată cu amendă cuprinsă între 30.000 și 50.000 de lei, la care se adaugă recuperarea prejudiciului. Constatarea și aplicarea sancțiunilor vor reveni Curții de Conturi.
Premii de performanță de până la 20% din salariu
Proiectul introduce premii de performanță pentru angajații care obțin rezultate profesionale deosebite. Bugetul total al acestor premii nu va putea depăși anual 4% din fondul salariilor de bază al instituției.
La nivel individual, premiul va reprezenta între 10% și 20% din salariul de bază, solda de funcție, salariul de funcție sau indemnizația de încadrare calculată pentru o perioadă de trei, șase sau 12 luni.
Premiul nu va intra în plafonul general de 20% pentru sporuri. Acordarea lui va depinde însă de existența fondurilor aprobate în buget și de evaluarea performanțelor angajatului.
Personalul care exercită activitatea de control financiar preventiv va beneficia de un spor de 10% din salariul de bază, solda de funcție sau salariul de funcție, pe perioada în care desfășoară această activitate.
Persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat vor primi, pentru activitatea desfășurată în programul normal de lucru, un spor de 15% din valoarea de referință. La valoarea de referință de 4.100 de lei, sporul ar fi de 615 lei brut pe lună.
Ce sporuri sunt prevăzute în Sănătate
În spitalele și unitățile de asistență socială sau medico-socială în care activitatea se desfășoară fără întrerupere, în trei ture, personalul care lucrează lunar în toate cele trei ture va putea primi un spor de 15% din salariul de bază pentru orele respective, în locul sporului de noapte.
Aceeași regulă se aplică personalului care lucrează în două ture, în sistem de 12 ore de lucru cu 24 de ore libere. Sporul de 15% nu va intra în plafonul general aplicat sporurilor.
Munca desfășurată în cadrul programului normal în zilele de repaus săptămânal, de sărbătoare legală sau în alte zile nelucrătoare va fi plătită cu un tarif orar cu 30% mai mare decât tariful aferent salariului de bază. Orele astfel plătite nu vor mai fi compensate și cu timp liber.
Gărzile de urgență efectuate în zilele lucrătoare, în afara programului normal, vor fi plătite cu tariful orar corespunzător salariului de bază. Tariful gărzilor de monitorizare va reprezenta 75% din tariful gărzilor de urgență.
Gărzile de urgență efectuate în weekend, în zilele de sărbătoare legală sau în alte zile nelucrătoare vor fi plătite cu un tarif cu 20% mai mare decât tariful orar aferent salariului de bază.
Gărzile de monitorizare efectuate în aceleași zile vor fi plătite cu tariful orar normal al salariului de bază.
Medicii nominalizați să asigure urgențele prin chemări de la domiciliu vor primi, pentru perioada de gardă la domiciliu, 40% din tariful orar al salariului de bază, înmulțit cu numărul de ore în care asigură această gardă.
Pentru gărzile efectuate peste norma obligatorie, medicii vor încheia cu spitalul un contract individual de muncă cu timp parțial și vor primi drepturile aferente activității din linia de gardă.
Sporurile profesorilor
Personalul didactic calificat de predare și de conducere care lucrează în localități izolate va primi un spor de până la 15% din salariul de bază. Localitățile și nivelul concret al sporului vor fi stabilite prin hotărâre de Guvern în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
Sporul de izolare din învățământ nu va fi inclus în plafonul general de 20% aplicat sporurilor.
Personalul didactic din învățământul special, profesorii-logopezi, profesorii itineranți și profesorii de sprijin vor beneficia de un spor de până la 15% din salariul de bază.
Cadrele didactice desemnate să conducă practica pedagogică pentru pregătirea viitoarelor educatoare, învățători și profesori vor primi un spor cuprins între 5% și 15%, în funcție de timpul efectiv lucrat și de numărul elevilor sau studenților practicanți.
Pentru predarea simultană la mai multe clase din învățământul primar sau gimnazial sunt prevăzute următoarele sporuri:
- 5% pentru două clase;
- 7% pentru trei clase;
- 10% pentru patru clase;
- 15% pentru cinci clase.
Instituțiile de învățământ superior vor putea acorda personalului didactic și administrativ un spor în limita a 20% din suma anuală a salariilor de bază, dar exclusiv din venituri proprii. Beneficiarii și cuantumul vor fi stabiliți anual de consiliile de administrație, în funcție de specificul și calitatea activității.
Sistem distinct pentru militari și polițiști
Militarii, polițiștii și polițiștii de penitenciare vor avea un sistem separat de gradații și de calcul al veniturilor. Solda sau salariul lunar va fi format din solda ori salariul de funcție, solda de grad sau salariul gradului profesional, la care se pot adăuga majorări, prime, premii, sporuri, indemnizații și compensații.
Coeficienții funcțiilor vor fi stabiliți prin hotărâre de Guvern, în limitele cuprinse în grilele anexate legii.
Pentru activități, misiuni sau acțiuni cu un grad ridicat de efort ori pericol, la coeficientul funcției se va putea adăuga un coeficient suplimentar de cel mult 0,40.
În stabilirea acestuia vor fi avute în vedere mai multe categorii de activități:
- misiuni operative, protecția demnitarilor, pază, intervenție, combaterea terorismului, supraveghere operativă, activitatea din
- penitenciare, cercetare penală și activități informative – majorări de până la 70%;
- activități de poliție judiciară – până la 40%;
- activitatea în structurile centrale, în structuri NATO sau ale Uniunii Europene și în structuri ale rezervei strategice – până la 30%;
- activități de prevenire și combatere a corupției în rândul personalului propriu – 25%;
- activități și misiuni desfășurate cu cai sau câini de serviciu – 25%.
Deși procentele stabilite pentru activități pot ajunge până la 70%, rezultatul cumulat introdus în coeficientul funcției nu va putea depăși plafonul suplimentar de 0,40.
Pentru titlul de specialist de clasă sau domeniu funcțional se va putea adăuga la coeficient încă maximum 0,075. Titlul va avea trei niveluri: clasa a III-a, clasa a II-a și clasa I.
Militarii, polițiștii și polițiștii de penitenciare vor avea șapte gradații de vechime, fiecare treaptă aducând o majorare succesivă de 3%:
- gradația I, între trei și șase ani;
- gradația a II-a, între șase și nouă ani;
- gradația a III-a, între nouă și 12 ani;
- gradația a IV-a, între 12 și 15 ani;
- gradația a V-a, între 15 și 18 ani;
- gradația a VI-a, între 18 și 21 de ani;
- gradația a VII-a, pentru o vechime mai mare de 21 de ani.
Prin aplicarea succesivă a celor șapte majorări de 3%, creșterea totală față de gradația zero ajunge la aproximativ 23%.
Coeficienții pentru personalul trimis în străinătate
Proiectul schimbă modul de calcul al salariilor personalului trimis în misiune permanentă în străinătate. Salariul de bază va fi calculat prin înmulțirea coeficientului funcției cu baza de calcul stabilită pentru statul în care lucrează angajatul. La rândul său, baza pentru fiecare țară va fi rezultatul dintre valoarea de referință și coeficientul de țară.
Coeficienții de țară vor fi actualizați anual prin hotărâre de Guvern, până la 1 mai, pentru anul următor. Calculul va ține cont de patru factori:
- securitatea și riscul medical;
- costul vieții;
- factorii geografici, inclusiv distanța față de România;
- importanța strategică a reprezentării.
Salariile vor fi plătite în valută, la cursul mediu leu-valută calculat de BNR pentru luna anterioară plății. Valuta utilizată în fiecare stat va fi stabilită anual prin ordin al ministrului Afacerilor Externe.
Cel mai mare coeficient din grila misiunilor externe, de 6,60, este prevăzut pentru ambasadorul-șef de misiune.
Ambasadorul de carieră, consulul general care conduce un consulat general și însărcinatul cu afaceri au coeficientul 6,27.
Prim-colaboratorul, ministrul plenipotențiar, consulul general de carieră și anumite funcții militare de general-locotenent sau general-maior au coeficientul 6,16.
Ministrul consilier, directorul unui institut cultural, atașatul apărării și anumite funcții militare de general de brigadă au coeficientul 6,05.
Consilierul diplomatic, viceconsulul clasa I, economistul principal, consilierul economic clasa I și directorul adjunct al unui institut cultural au coeficientul 4,84.
Pentru alte funcții, coeficienții scad gradual:
- 4,62 pentru secretar I clasa I și viceconsul clasa a II-a;
- 4,18 pentru secretar I clasa a II-a și economist;
- 4,07 pentru secretar II clasa I;
- 3,85 pentru secretar II clasa a II-a și economist clasa I;
- 3,74 pentru secretar III clasa I;
- 3,63 pentru secretar III clasa a II-a și consilier relații clasa I;
- 3,41 pentru atașat diplomatic clasa I;
- 3,19 pentru atașat diplomatic clasa a II-a;
- 3,08 pentru referent relații clasa a II-a;
- 2,97 pentru referent principal de specialitate;
- 2,86 pentru contabil principal și funcționar consular principal;
- 2,75 pentru contabil, cancelarist, bibliotecar sau funcționar consular;
- 2,53 pentru intendent I și referent de specialitate II;
- 2,42 pentru secretar-dactilograf, referent relații II și intendent II;
- 2,31 pentru șofer I și muncitor calificat I;
- 1,98 pentru șofer II și muncitor calificat II;
- 1,87 pentru portar;
- 1,76 pentru îngrijitor.
Personalul din misiunile externe care răspunde în mod obișnuit la urgențe consulare între orele 22:00 și 6:00 va primi un spor de noapte de 25%, aplicat salariului de bază în străinătate pentru orele efectiv lucrate.
Proiectul elimină funcțiile de referent relații, referent comunicații, referent protecție și curier diplomatic încadrate pe studii superioare de scurtă durată. Funcțiile de cancelarist relații I, II și III vor fi transformate în funcții de referent relații I și II și consilier relații I, II și III, în funcție de studii și vechime.
Sporuri de până la 20% în instituțiile finanțate din venituri proprii
Pentru instituțiile și autoritățile publice finanțate integral din venituri proprii sunt prevăzute următoarele sporuri suplimentare:
- până la 5% pentru condiții grele de muncă;
- până la 15% pentru activitatea în zone izolate sau în locuri în care personalul este greu de atras;
- până la 15% pentru consemn la domiciliu;
- până la 20% pentru activități privind siguranța navigației, siguranța feroviară, rutieră sau aeronautică.
Personalul va putea beneficia și de o diferențiere salarială de până la 20% din salariul de bază, în funcție de specificul activității și de performanțele profesionale.
Drepturile vor putea fi acordate numai în limita veniturilor și a cheltuielilor aprobate anual și a numărului de posturi stabilit prin buget.
Sporuri în administrație și cultură
Personalul contractual din administrația publică va putea primi un spor de 5% pentru condiții grele de muncă și de până la 15% pentru activitatea în zone izolate sau în localități în care atragerea personalului este dificilă.
Funcționarii publici și personalul contractual care lucrează în localitățile din Rezervația Biosferei Delta Dunării vor putea primi un spor de izolare de până la 15% din salariul de bază. Același drept este prevăzut pentru personalul Administrației Rezervației și al comisariatului Gărzii Naționale de Mediu care lucrează în teritoriul rezervației.
Pentru personalul din cultură, sporul pentru condiții grele de muncă va fi de până la 5% din salariul de bază, proporțional cu timpul lucrat în respectivele condiții.
Persoanele cu rezultate artistice valoroase vor putea ocupa, în mod excepțional, anumite funcții de specialitate vacante chiar dacă nu au studiile cerute pentru post, pe baza unui regulament și cu aprobarea nominală a ministrului Culturii.
Ministerele nu vor mai putea schimba separat grilele
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor avea o competență comună în elaborarea, aplicarea, monitorizarea și revizuirea politicii salariale din sectorul public. Ministerele și ceilalți ordonatori principali de credite vor putea transmite propuneri de modificare a salarizării, dar acestea vor trebui însoțite de fundamentări și estimări ale impactului bugetar.
Ministerul Muncii va analiza propunerile împreună cu Ministerul Finanțelor, iar modificările legislative vor putea fi promovate numai după evaluarea sustenabilității și a încadrării în limitele bugetare.
Prin această regulă, ministerele de linie nu vor mai putea promova independent modificări ale propriilor grile salariale fără analiza comună a celor două instituții.
Valoarea de referință după 2027
Valoarea de referință va fi stabilită anual, în primul semestru, prin hotărâre de Guvern, pentru anul următor. Pentru decembrie 2026 și anul 2027 este stabilită la 4.100 de lei. Începând cu 2028, ritmul de majorare va trebui corelat cu obiectivul de reducere a cheltuielilor salariale din sectorul public ca pondere în PIB cu cel puțin 1,5 puncte procentuale între 2024 și 2031.
Ministerul Finanțelor va întocmi anual un raport privind respectarea regulilor de actualizare a valorii de referință, eventualele abateri și impactul altor modificări legislative asupra masei salariale. Raportul va fi publicat pe site-ul instituției.
Dacă vor fi constatate depășiri ale țintelor de cheltuieli, autoritățile vor trebui să adopte măsuri corective, inclusiv prin ajustarea cadrului legal.
Proiectul prevede intrarea în vigoare a noii Legi a salarizării la 1 decembrie 2026, când actuala Lege-cadru nr. 153/2017 va fi abrogată.
Personalul va fi reîncadrat pe noile funcții, grade, trepte profesionale și gradații, în funcție de vechimea în muncă și în specialitate. Angajații vor putea contesta stabilirea salariilor, sporurilor sau celorlalte drepturi în termen de 20 de zile calendaristice de la comunicarea actului administrativ. Ordonatorul de credite va trebui să răspundă în 30 de zile.
Persoanele nemulțumite de soluție se vor putea adresa instanței în termen de alte 30 de zile, iar cauzele vor fi judecate de urgență și cu precădere.
Proiectul urmează să fie analizat în coaliția de guvernare și negociat în continuare cu sindicatele, înainte de aprobarea în Guvern și transmiterea către Parlament. Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a afirmat că solicitările sindicatelor ar presupune un impact suplimentar de aproximativ 20 de miliarde de lei, în timp ce suma pe care statul o poate susține este de cel mult 12,1 miliarde de lei.