Preşedintele Serbiei a refuzat să semneze declaraţia finală a summitului Ucraina – Europa de Sud-Est care a avut loc la Kiev

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a declarat miercuri că el este singurul participant la summitul Ucraina – Europa de Sud-Est care nu a semnat declaraţia adoptată mai devreme în cursul zilei la acest summit desfăşurat la Kiev, relatează agenţia Tanjug.

„Sunt singurul care nu şi-a pus semnătura pe acea declaraţie. Priviţi textul acelei declaraţii” şi „vă va fi mai clar, nu trebuie să dau explicaţii suplimentare”, a răspuns Vucic în faţa presei, după ce a fost întrebat dacă a semnat documentul.

Întrebat apoi despre poziţia Serbiei faţă de sancţiunile europene împotriva Rusiei, preşedintele Vucic a spus că toată lumea cunoaşte poziţia Serbiei. „Toată lumea ştie poziţia noastră şi eu ştiu toate poziţiile lor”, a indicat el.

Preşedintele Aleksandar Vucic a mai menţionat că preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski au fost corecţi şi ei ştiu care este politica Serbiei, dar el a remarcat faptul că au existat şi participanţi care, făcând aluzie la Serbia, şi-au început discursurile afirmând că, „spre deosebire de alţii”, ei sunt 100% aliniaţi cu politica UE.

„Şi ei repetă fiecare asta de vreo zece ori, dar deja ne-am obişnuit cu acest lucru, nu este nimic nou”, a adăugat preşedintele Serbiei.

El a mai spus că a avut trei întâlniri importante, cu Zelenski, cu preşedintele român Nicuşor Dan şi cu premierul sloven Janez Janz, precum şi o scurtă discuţie cu Ursula von der Leyen.

Întărirea capacităţilor de apărare antiaeriană ale Ucrainei rămâne o prioritate, în special prin sisteme şi interceptoare capabile să contracareze rachetele balistice, subliniază Declaraţia de la Kiev semnată miercuri de liderii care au participat la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est, printre care s-a numărat şi preşedintele Nicuşor Dan.

Documentul cuprinde sprijinul pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei.

Documentul, care cuprinde 20 de puncte, evidenţiază sprijinul pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei. Totodată, este evidenţiată interdependenţa între securitatea Ucrainei, a regiunii Mării Negre şi a Europei de Sud-Est, notează sursa citată de Agerpres.

Semnatarii declaraţiei condamnă ferm încă o dată agresiunea armată ilegală, neprovocată şi nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei şi solicită Rusiei să înceteze imediat războiul.

De asemenea, este condamnată ferm intensificarea atacurilor masive şi repetate ale Rusiei asupra Kievului şi a altor localităţi din Ucraina, cu încălcarea „flagrantă” a dreptului internaţional.

Liderii prezenţi la Kiev doresc să contribuie la restabilirea unei păci cuprinzătoare, juste şi durabile, întemeiate pe dreptul internaţional.

Este remarcată şi activitatea Coaliţiei de Voinţă „ca mecanism eficient de sprijinire a Ucrainei”.

De asemenea, este salutată deschiderea grupurilor de negociere cu Ucraina şi Republica Moldova privind aderarea la Uniunea Europeană.

Semnatarii solicită intensificarea presiunii prin sancţiuni asupra Rusiei

În Declaraţie se reafirmă şi sprijinul pentru aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei „pe calea sa ireversibilă către viitoarea aderare la NATO, atunci când Aliaţii vor conveni şi condiţiile vor fi îndeplinite, precum şi pentru dreptul său suveran de a-şi alege propriile aranjamente de securitate şi de a-şi decide propriul viitor”.

Sunt condamnate încălcările dreptului internaţional umanitar în contextul războiului şi se exprimă sprijinul pentru eforturile de tragere la răspundere a celor vinovaţi, inclusiv prin intermediul Tribunalului Special pentru Infracţiunea de Agresiune împotriva Ucrainei.

Semnatarii solicită intensificarea presiunii prin sancţiuni asupra Rusiei şi a economiei sale de război, asigurarea aplicării efective a acestora, combaterea flotei-fantomă utilizate de Moscova, precum şi consolidarea cooperării internaţionale pentru prevenirea eludării sancţiunilor, contracararea ameninţărilor cibernetice şi a altor activităţi hibride care subminează securitatea europeană.

Este, de asemenea, subliniată importanţa strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea europeană şi globală.

În acelaşi text este condamnată ocuparea şi militarizarea ilegală a Centralei Nucleare Zaporojie de către Rusia.

Declaraţia reafirmă disponibilitatea statelor de a contribui activ la redresarea şi reconstrucţia Ucrainei

Declaraţia reafirmă disponibilitatea statelor reprezentate la Kiev de a contribui activ la redresarea şi reconstrucţia Ucrainei, la deminarea umanitară, refacerea mediului şi reconstrucţia comunităţilor afectate, în strânsă cooperare cu instituţiile financiare internaţionale, organizaţiile internaţionale şi sectorul privat.

De asemenea, se semnalează că războiul de agresiune al Federaţiei Ruse este însoţit de activităţi hibride sistematice îndreptate împotriva Ucrainei şi a statelor din Europa de Sud-Est.

Declaraţia este semnată de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, preşedintele Republicii Albania, Bajram Begaj, preşedintele Republicii Elene, Constantine Tassoulas, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, preşedintele României, Nicuşor Dan, prim-ministrul Republicii Croaţia, Andrej Plenkovic, prim-ministrul Republicii Slovenia, Janez Jansa, prim-viceprim-ministrul Guvernului Republicii Macedonia de Nord şi ministru al Afacerilor Europene, Bekim Sali, viceprim-ministrul pentru Afaceri Externe şi Europene al Muntenegrului, Filip Ivanovic, şi ministrul Afacerilor Externe al Republicii Bulgaria, Velislava Petrova-Chamova.

Acesta a fost cel de-al cincilea Summit Ucraina – Europa de Sud-Est şi a avut loc în prezenţa preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Editor : Liviu Cojan

source

Leave a Comment

error: Content is protected !!