Postul te poate îngrășa? Greșeala pe care o fac mulți oameni în această perioadă

Pentru mulți români, perioada postului este asociată cu ideea de alimentație mai curată și mai sănătoasă. Eliminarea produselor de origine animală este adesea privită ca o formă de “reset” alimentar, iar mulți oameni pornesc de la premisa că, dacă mănâncă de post, automat vor mânca mai ușor. În realitate, lucrurile nu sunt chiar atât de simple.

Din experiența mea de antrenor, lucrând de-a lungul anilor cu sute de persoane care își doresc să slăbească sau să își îmbunătățească stilul de viață, am observat că perioada postului este una dintre cele în care apar cele mai multe confuzii legate de alimentație.

Paradoxal, nu puține sunt situațiile în care oamenii ajung să consume chiar mai multe calorii decât în mod obișnuit. Problema nu este postul în sine, ci modul în care este construită alimentația în această perioadă.

De ce “de post” nu înseamnă automat sănătos

Una dintre cele mai frecvente greșeli pe care le observ este asocierea automată dintre termenul “de post” și ideea de aliment sănătos. În practică, multe dintre produsele etichetate drept “de post” sunt alimente ultra-procesate, bogate în carbohidrați rafinați, uleiuri vegetale și adesea zahăr adăugat.

În alimentația de zi cu zi apar frecvent:

• produse de panificație consumate în cantități mai mari
• cartofi prăjiți sau alte preparate bogate în amidon
• produse procesate pe bază de soia
• dulciuri de post
• gustări pe bază de făină albă

Din punct de vedere nutrițional, multe dintre aceste produse au densitate calorică ridicată și valoare nutritivă relativ scăzută. În plus, sunt de obicei sărace în proteine și fibre, doi nutrienți care joacă un rol important în controlul apetitului.

Citește și: Dr. Florin Ioan Bălănică: alimentele de Post care nu îngraşă

Dezechilibrul care apare în structura meselor

Atunci când produsele de origine animală sunt eliminate, dar nu sunt înlocuite corect, apare frecvent un dezechilibru în compoziția meselor.

Proteinele sunt înlocuite cu cantități mai mari de:

• pâine
• paste
• orez
• cartofi
• produse de patiserie

Acest tip de alimentație ajunge să fie dominat de carbohidrați rafinați. Din punct de vedere metabolic, aceștia pot produce variații rapide ale glicemiei și pot duce la reapariția senzației de foame la scurt timp după masă.

Mai multe meta-analize publicate în reviste precum The American Journal of Clinical Nutrition arată că mesele cu un aport mai ridicat de proteine cresc semnificativ senzația de sațietate și pot reduce aportul caloric ulterior. Atunci când proteina lipsește din structură, controlul apetitului devine mult mai dificil.

De ce unii oameni observă creșteri în greutate în post

În practica mea întâlnesc frecvent persoane care spun că “mănâncă mai ușor” în perioada postului, dar care totuși observă că se îngrașă sau că progresul în slăbire stagnează. De obicei, există câteva explicații simple.

• Primul factor este consumul mai mare de carbohidrați rafinați, care sunt mai puțin sățioși și duc la gustări mai frecvente.
• Al doilea este cantitatea de grăsimi adăugate. Multe preparate de post folosesc uleiuri vegetale în cantități destul de mari, iar grăsimile cresc rapid aportul caloric total.
• Al treilea factor este aportul scăzut de proteine, care influențează atât sațietatea, cât și menținerea masei musculare.

Impactul asupra femeilor după 30 de ani

Acest tip de alimentație poate avea un impact și mai vizibil în cazul femeilor după vârsta de 30 de ani. După această perioadă, rata metabolică începe să scadă treptat, iar menținerea masei musculare devine un factor important în controlul greutății corporale.

În lucrul meu cu multe femei din această categorie de vârstă observ frecvent că perioadele în care aportul de proteine scade duc la:

• pierdere de masă musculară
• scăderea metabolismului bazal
• dificultăți mai mari în pierderea grăsimii corporale

Acest lucru este susținut și de literatura științifică. Review-uri publicate în reviste precum Nutrients sau Journal of Nutrition arată că aportul adecvat de proteine joacă un rol important în menținerea masei musculare și în controlul compoziției corporale, mai ales odată cu înaintarea în vârstă.

Cum poate fi abordat postul într-un mod mai echilibrat

Postul poate fi o perioadă benefică pentru organism, dacă alimentația este construită corect. Un aspect esențial este includerea unor surse vegetale de proteine în mesele principale. Printre opțiunile utile se numără:

• lintea
• năutul
• fasolea
• tofu sau tempeh
• quinoa
• leguminoasele în general

Aceste alimente oferă nu doar proteine, ci și fibre și micronutrienți care contribuie la senzația de sațietate și la echilibrul metabolic.

Exemple de alegeri mai echilibrate în perioada postului

Uneori diferența este dată de alegeri simple făcute zi de zi. De exemplu:

• în locul gustărilor pe bază de făină rafinată, o variantă mai echilibrată poate fi o salată consistentă cu leguminoase
• în locul produselor de patiserie, pot fi alese combinații simple de legume, cereale integrale și surse vegetale de proteine
• preparatele gătite la cuptor sau la abur pot fi o alternativă mai bună decât cele prăjite
• deserturile ocazionale pot fi bazate pe fructe, nuci sau semințe

Aceste mici ajustări pot reduce semnificativ aportul caloric total și pot menține un echilibru nutrițional mai bun.

Echilibrul rămâne cheia

Postul nu este, în sine, o dietă de slăbit și nici nu garantează automat o alimentație sănătoasă. Ceea ce face diferența este modul în care sunt construite mesele. Atunci când alimentația include suficiente proteine vegetale, fibre, legume și alimente cât mai puțin procesate, postul poate deveni o perioadă benefică pentru organism.

În schimb, dacă dieta ajunge să fie dominată de produse rafinate și ultra-procesate, rezultatul poate fi exact opusul așteptărilor: mai multă foame, mai multe calorii și, uneori, chiar creștere în greutate.

Foto: shutterstock