Ouăle bio sunt considerate de mulți consumatori alegerea ideală pentru sănătate, bunăstarea animalelor și protejarea mediului. Găinile sunt crescute în aer liber, beneficiază de mai mult spațiu și sunt hrănite după reguli stricte specifice agriculturii ecologice. Tocmai de aceea, puțini s-ar aștepta ca un studiu recent să ajungă la o concluzie surprinzătoare: din perspectiva emisiilor de carbon, ouăle bio pot avea un impact mai mare asupra climei decât cele produse în fermele intensive.
Cercetarea, realizată de specialiști de la Universitatea Oxford și publicată în revista Royal Society Open Science, nu contestă avantajele agriculturii ecologice în ceea ce privește bunăstarea animalelor. În schimb, ea arată că sustenabilitatea este mult mai complexă și că metodele considerate mai prietenoase cu animalele pot veni, uneori, cu un cost mai mare pentru mediu.
Ce au analizat cercetătorii
Autorii studiului au comparat principalele sisteme de producție a ouălor din Marea Britanie: găini crescute în cuști, în hale fără cuști, în sistem free-range și în sistem ecologic (organic free-range).
Pentru ca analiza să fie cât mai corectă, cercetătorii au presupus că toate sistemele produc același număr de ouă și au evaluat impactul fiecăruia asupra mediului. Au fost analizate emisiile de gaze cu efect de seră, suprafața de teren necesară, poluarea apei și a solului, precum și câțiva indicatori privind bunăstarea animalelor.
Scopul studiului nu a fost acela de a desemna un „câștigător”, ci de a evidenția compromisurile dintre protecția mediului și bunăstarea păsărilor.
De ce ouăle bio pot genera mai multe emisii
Concluzia care a atras cel mai mult atenția este legată de amprenta de carbon.
Potrivit cercetătorilor, găinile crescute în sisteme ecologice și free-range sunt, în general, mai puțin productive decât cele crescute în ferme intensive. Pentru a produce același număr de ouă este nevoie de mai multe păsări și de o cantitate mai mare de hrană.
La rândul său, producerea furajelor presupune cultivarea unor suprafețe agricole mai mari, consum suplimentar de apă, combustibil și alte resurse. În plus, găinile crescute în aer liber consumă mai multă energie pentru deplasare și pentru menținerea temperaturii corpului, ceea ce le crește necesarul de hrană.
Toți acești factori contribuie la o amprentă de carbon mai mare comparativ cu sistemele intensive.
Diferențele estimate sunt semnificative
Modelările realizate de cercetători arată că, dacă întreaga producție de ouă din Marea Britanie ar proveni exclusiv din ferme ecologice free-range, emisiile totale de gaze cu efect de seră ar putea crește cu aproximativ 60%.
În același timp, suprafața de teren necesară pentru producția de furaje și creșterea păsărilor ar fi aproape dublă față de scenariul în care toate ouăle ar proveni din ferme cu găini crescute în cuști.
Aceste rezultate explică de ce autorii studiului vorbesc despre un adevărat paradox: sistemele considerate mai prietenoase cu animalele nu sunt neapărat și cele mai eficiente din punctul de vedere al impactului climatic.
Nu doar emisiile au fost analizate
Studiul a evaluat și alți indicatori de mediu.
Sistemele ecologice au înregistrat valori mai ridicate în ceea ce privește utilizarea terenurilor, acidificarea solului și eutrofizarea apelor, un fenomen cauzat de acumularea excesivă de nutrienți în ecosistemele acvatice.
De asemenea, cercetătorii au observat că mortalitatea găinilor este mai ridicată în sistemele free-range și ecologice, probabil din cauza expunerii mai mari la boli, prădători și accidente.
Autorii subliniază însă că mortalitatea reprezintă doar unul dintre indicatorii bunăstării animalelor. Libertatea de mișcare și posibilitatea manifestării comportamentelor naturale rămân avantaje importante ale sistemelor fără cuști.
Cercetătorii cer o interpretare echilibrată
Rezultatele nu înseamnă că fermele intensive sunt, în ansamblu, mai sustenabile.
Chiar autorii studiului avertizează că analiza are limite importante. Datele utilizate provin din perioada 2009–2010 și nu reflectă toate progresele tehnologice realizate în ultimii ani în fermele ecologice.
În plus, cercetarea nu a inclus indicatori precum utilizarea pesticidelor, sănătatea solului, biodiversitatea sau impactul asupra ecosistemelor, domenii în care agricultura ecologică poate avea avantaje importante.
Prin urmare, concluziile trebuie privite ca o analiză a emisiilor și a eficienței utilizării resurselor, nu ca un verdict împotriva agriculturii bio.
Ce înseamnă acest lucru pentru consumatori
Pentru cei care aleg produse ecologice din dorința de a proteja mediul, studiul reprezintă un semnal că sustenabilitatea nu poate fi redusă la o singură etichetă.
Un produs poate avea o amprentă de carbon mai mare, dar în același timp să ofere condiții mai bune pentru animale sau să reducă utilizarea pesticidelor și a fertilizanților sintetici.
Specialiștii spun că alegerea alimentelor implică adesea compromisuri și că niciun sistem de producție nu excelează la toate capitolele.
O dezbatere care abia începe
Studiul Universității Oxford nu schimbă recomandările privind consumul de ouă și nici nu sugerează renunțarea la produsele ecologice. În schimb, aduce în atenție o realitate mai puțin discutată: protejarea mediului, bunăstarea animalelor și eficiența agricolă nu merg întotdeauna în aceeași direcție.
Pentru cercetători, adevărata provocare este dezvoltarea unor sisteme de producție care să combine avantajele fermelor fără cuști cu o eficiență mai bună și cu emisii mai reduse de carbon. Până atunci, studiul oferă o perspectivă nouă asupra unui subiect care părea, până de curând, lipsit de controverse.
Sursă foto: Shutterstock
:format(webp):quality(100)/https%3A%2F%2Fwww.csid.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2023%2F11%2Fbanner-whatsapp-csid.jpg "Ouăle bio nu sunt întotdeauna cea mai „verde” alegere. Studiul care schimbă tot ce credeam despre impactul lor asupra mediului 3")