O îngrijitoare a primit o avere de la un bătrân bolnav de care avea grijă! Familia lui a contestat decizia în instanță

O femeie care lucra ca îngrijitoare a primit, ca semn de mulțumire pentru anii în care a avut grijă de un bărbat în vârstă din Grosseto, o sumă considerabilă de bani: aproximativ 630.000 de euro, precum și un autoturism. Gestul generos al bătrânului a stârnit însă suspiciuni în rândul familiei sale, mai ales în contextul în care acesta suferea de boala Parkinson. Considerând că situația ar putea ascunde un abuz, rudele au decis să acționeze în instanță.

Femeia a moștenit 630.000 de euro și un automobil de la un bărbat în vârstă, care suferea de Parkinson

În primă fază, atât judecătoria, cât și instanța de apel au dat dreptate familiei, stabilind că îngrijitoarea ar fi profitat de vulnerabilitatea bărbatului. Femeia a fost astfel condamnată pentru exploatarea unei persoane aflate în incapacitate. Totuși, cazul a ajuns ulterior la Curtea de Casație, care a analizat în detaliu probele și a ajuns la o concluzie diferită.

Totul a început în 2013, când îngrijitoarea a primit primele cadouri din partea bătrânului

Instanța supremă a decis anularea hotărârilor anterioare, argumentând că nu există dovezi clare care să ateste că bătrânul ar fi fost manipulat sau că ar fi avut o afectare cognitivă suficient de gravă încât să îi fie influențată voința. Donațiile realizate în perioada 2013–2014 au fost considerate legale, fiind interpretate ca acte voluntare, făcute în deplină cunoștință de cauză, scrie repubblica.it. 

Judecătorii au subliniat că, deși bărbatul prezenta o ușoară încetinire a memoriei la momentul respectiv, aceasta nu echivala cu un deficit cognitiv sever. Mai mult, un element esențial în evaluarea cazului a fost faptul că, la aproximativ un an după ce i-a oferit cadourile îngrijitoarei, acesta i-a acordat propriei fiice o procură pentru administrarea bunurilor și conturilor sale. Acest gest a fost interpretat ca dovadă că bărbatul era încă lucid și capabil să ia decizii importante.

Ce a decis instanța?

Curtea a considerat contradictoriu ca aceeași familie să invoce incapacitatea psihică a bătrânului în momentul donațiilor, dar să accepte validitatea procurii acordate ulterior.

De asemenea, nu a fost prezentat niciun diagnostic medical care să confirme existența unei afecțiuni psihice sau a unui deficit cognitiv relevant din punct de vedere legal. Specialiștii audiați în proces au declarat că boala Parkinson nu implică în mod necesar deteriorări cognitive, iar în cazul de față, problemele de memorie erau minore și s-au accentuat abia după anul 2015.

Procesul, început în 2024, este departe de a se fi încheiat. Deși Curtea de Casație a anulat decizia instanței de apel, dosarul a fost retrimis spre rejudecare unei alte secții a Curții de Apel din Florența. Recursul a fost formulat chiar de îngrijitoare, care a contestat hotărârile anterioare pe baza a patru motive principale, toate legate de capacitatea reală de discernământ a bătrânului.

Cum se manifestă boala Parkinson

Boala Parkinson este o afecțiune neurologică progresivă care influențează în principal mișcarea, dar ale cărei efecte depășesc adesea sfera motorie. Manifestările ei apar treptat și pot fi ușor trecute cu vederea în stadiile incipiente, motiv pentru care multe persoane ajung la medic abia când simptomele devin evidente.

Primele semne sunt, de regulă, subtile. O ușoară rigiditate a unui braț, o încetinire a mișcărilor sau un tremur fin al mâinii în repaus pot părea inițial neimportante. Acest tremor, caracteristic bolii, apare frecvent la nivelul degetelor și este mai vizibil atunci când persoana este relaxată, dispărând parțial în timpul mișcărilor voluntare.

Pe măsură ce afecțiunea evoluează, mișcările devin tot mai lente — fenomen cunoscut sub numele de bradikinezie. Activități obișnuite, precum îmbrăcatul, scrisul sau mersul, necesită mai mult timp și efort. De asemenea, rigiditatea musculară poate provoca senzație de înțepenire și disconfort, afectând postura și echilibrul. Mulți pacienți dezvoltă un mers caracteristic, cu pași mici și grăbiți, uneori însoțit de dificultăți la inițierea deplasării.

Pe lângă simptomele motorii, boala Parkinson implică și manifestări non-motorii, care pot apărea chiar înaintea celor vizibile. Tulburările de somn, pierderea mirosului, constipația sau stările de anxietate și depresie sunt frecvent raportate. În unele cazuri, pot apărea și modificări ale funcțiilor cognitive, însă acestea nu sunt prezente la toți pacienții și, de obicei, se instalează în stadii mai avansate.

Un alt aspect important este variabilitatea bolii: simptomele și ritmul de progresie diferă de la o persoană la alta. Deși nu există încă un tratament care să vindece boala Parkinson, terapiile disponibile pot ameliora semnificativ simptomele și pot îmbunătăți calitatea vieții, mai ales dacă intervenția medicală are loc din timp.

foto: shutterstock