Nu mai curăța niciodată aceste obiecte din casă cu bicarbonat de sodiu. Le strici fără să îți dai seama

Dacă ne-am lua doar după sfaturile de pe Instagram și TikTok, am putea crede că bicarbonatul de sodiu este o pulbere magică, bună la toate – de la desfundarea țevilor până la „curățarea” problemelor existențiale. A devenit simbolul curățeniei „eco”, soluția preferată a celor care vor să evite substanțele chimice, dar să se bucure totuși de satisfacția acelei spume care pare că rezolvă totul de la sine.

Îl avem cu toții în casă, uitat prin dulapuri lângă făina veche sau condimentele rămase din 2018 și, sincer, aproape fiecare a fost tentat măcar o dată să curețe tot apartamentul cu bicarbonat, în speranța unui miracol strălucitor. Totuși, înainte să începi următoarea curățenie generală presărând bicarbonat pe orice suprafață, oprește-te. Faptul că este „natural” nu înseamnă automat că este și sigur.

Citește și: Cum să faci parfum de cameră din ingrediente naturale. Rețete simple cu bicarbonat de sodiu sau scorțișoară

Din punct de vedere chimic, bicarbonatul de sodiu este un compus abraziv. Folosit greșit, se comportă mai degrabă ca un șmirghel decât ca o baghetă magică, distrugând straturi de protecție, matuind suprafețe sau zgâriind obiecte care te pot costa scump la reparații. Iată adevărul necosmetizat despre locurile unde bicarbonatul face mai mult rău decât bine

1. Vasele din aluminiu: chimia nu iartă

Pare logic să cureți o cratiță din aluminiu cu bicarbonat, mai ales dacă are resturi arse. Greșit. Bicarbonatul este alcalin, iar aluminiul reacționează chimic. Rezultatul? Oxidarea. Vasele își pierd luciul și pot deveni gri sau chiar negre.

Nu este doar o problemă estetică, ci o deteriorare permanentă. Oțetul sau sucul de lămâie pot ajuta ușor, dar dacă oxidarea este profundă, cratița este compromisă.

2. Marmura și granitul: adio, luciu!

Blaturile din piatră naturală sunt protejate de un strat special. Bicarbonatul, fiind abraziv, îl distruge fără milă. Rezultatul sunt pete mate și o suprafață aspră, care se murdărește mult mai ușor. Practic, curățând, ai garantat mai multă murdărie pe viitor.

3. Sticla și oglinzile: de la clar la încețoșat

Bicarbonatul acționează ca niște granule fine de nisip. Zgârieturile microscopice nu se văd imediat, dar în timp sticla devine mată și încețoșată. Pentru geamuri și oglinzi, soluțiile pe bază de oțet sau detergenții speciali sunt mult mai sigure.

4. Telefoane și tablete: tehnologia nu iartă improvizațiile

Ecranele tactile au un strat oleofob care respinge grăsimea și amprentele. Pasta de bicarbonat îl distruge rapid. Rezultatul? Un ecran care se murdărește mai ușor și se zgârie mai repede. O lavetă din microfibră este tot ce ai nevoie.

5. Mobilierul și podelele din lemn: inamicul lacului

Suprafețele din lemn lăcuit sau lucios nu tolerează bicarbonatul. Textura lui pătrunde în lac, usucă lemnul și lasă pete albicioase inestetice, asemănătoare celor provocate de umezeală.

6. Argintul vechi și obiectele placate cu aur: coșmarul colecționarilor

Deși bicarbonatul poate curăța argintul, este prea agresiv pentru obiectele vechi sau placate cu aur. Poate îndepărta patina valoroasă sau zgâria suprafața delicată. În lumea antichităților, un obiect „curățat excesiv” își pierde valoarea.

7. Gresia (atenție la rosturi!)

Gresia în sine rezistă, însă amestecul de bicarbonat cu oțet poate slăbi rosturile în timp. Reacția efervescentă, deși pare eficientă, poate duce la fisuri și la deteriorarea chitului.

Concluzie: folosește bicarbonatul cu cap, nu cu entuziasm

Bicarbonatul de sodiu rămâne un aliat excelent pentru curățarea cuptorului, a chiuvetei sau pentru împrospătarea covoarelor. Însă, ca orice soluție eficientă, trebuie folosit cu măsură și discernământ.

Data viitoare când ții cutia de bicarbonat în mână, întreabă-te: „Curăț sau stric?”. Răspunsul îți poate salva mobila, electrocasnicele și nervii.

Sursa: citymagazine.si

Sursa foto: Shutterstock