Un nou episod de temperaturi ridicate poate deveni o problemă serioasă pentru organism, mai ales atunci când căldura se menține timp de mai multe ore. În astfel de condiții, corpul încearcă permanent să își reducă temperatura, iar sistemul cardiovascular este solicitat suplimentar.
Riscul nu îi privește doar pe oamenii care au deja boli de inimă. Temperaturile extreme pot pune presiune asupra organismului chiar și în cazul persoanelor aparent sănătoase, mai ales atunci când apare deshidratarea. American Heart Association avertizează că temperaturile ridicate pot crește semnificativ solicitarea inimii și riscul unor complicații grave.
De ce căldura pune presiune pe inimă
Atunci când temperatura corpului începe să crească, organismul încearcă să elimine căldura prin transpirație și prin dilatarea vaselor de sânge aflate aproape de suprafața pielii.
Pentru ca sângele să ajungă mai ușor la nivelul pielii și să contribuie la eliminarea căldurii, inima trebuie să pompeze mai mult. În același timp, transpirația duce la pierderea de lichide.
Căldura și deshidratarea se pot amplifica reciproc, iar inima ajunge să lucreze mai intens pentru a menține circulația și temperatura corporală în limite normale.
Ce se poate întâmpla în doar câteva ore
Expunerea prelungită la temperaturi foarte ridicate poate duce inițial la transpirație abundentă, oboseală și senzație de slăbiciune. Pe măsură ce organismul pierde lichide, pot apărea amețeala, durerile de cap, crampele musculare și accelerarea pulsului.
În cazul unei persoane care continuă să stea în căldură și nu se hidratează suficient, situația poate evolua către epuizare termică.
În formele severe, temperatura corporală poate crește periculos, iar organismul își pierde capacitatea de a se răci. Ins0lația este o urgență medicală și necesită intervenție rapidă.
Deshidratarea este una dintre principalele probleme
Prin transpirație se pierd apă și electroliți. Dacă lichidele nu sunt înlocuite, volumul de sânge poate scădea, iar inima trebuie să depună un efort suplimentar pentru a menține circulația.
De aceea, hidratarea trebuie începută înainte ca senzația puternică de sete să apară. American Heart Association recomandă consumul de apă înainte, în timpul și după expunerea la temperaturi ridicate.
Este mai bine să bei lichide în mod regulat pe parcursul zilei decât să încerci să recuperezi brusc, într-un timp foarte scurt, apa pierdută.
Cine este mai vulnerabil
Riscul este mai mare în cazul persoanelor care au deja probleme cardiovasculare, hipertensiune, insuficiență cardiacă sau antecedente de accident vascular cerebral.
De asemenea, persoanele vârstnice sunt mai vulnerabile la temperaturile extreme, deoarece organismul poate avea o capacitate mai redusă de adaptare la căldură.
Copiii mici, persoanele care lucrează în aer liber și cei care fac sport sau efort fizic intens în perioadele caniculare trebuie, de asemenea, să fie foarte atenți.
Unele medicamente pot influența hidratarea, tensiunea arterială sau capacitatea organismului de a se adapta la temperaturi ridicate. Persoanele care urmează tratamente pentru boli cronice nu ar trebui să își modifice singure medicația în timpul caniculei, ci să discute cu medicul dacă au nelămuriri.
Semnele că organismul nu mai face față căldurii
Primele simptome nu trebuie ignorate. Epuizarea termică poate apărea prin:
- transpirație abundentă;
- durere de cap;
- amețeală;
- slăbiciune accentuată;
- crampe musculare;
- greață sau vărsături;
- puls rapid și slab;
- senzație de leșin.
Dacă apar astfel de manifestări, persoana trebuie mutată într-un spațiu răcoros, activitatea fizică trebuie oprită, iar corpul trebuie răcit cât mai repede.
Când situația devine o urgență
Insolația reprezintă cea mai gravă formă de boală provocată de căldură. Printre semnele de alarmă se numără temperatura corporală foarte ridicată, pulsul rapid și puternic, confuzia, durerea de cap, greața și pierderea stării de conștiență.
Într-o asemenea situație este necesară asistență medicală de urgență. Persoana trebuie mutată într-un loc răcoros și răcită rapid, fără a aștepta ca simptomele să dispară de la sine.
Cum îți protejezi inima în timpul valului de căldură
Nu este nevoie să renunți complet la activitățile zilnice, însă acestea trebuie adaptate temperaturilor.
Cele mai importante măsuri sunt:
- evită efortul fizic în orele de vârf;
- stai cât mai mult într-un spațiu răcoros;
- consumă apă regulat;
- poartă haine lejere și deschise la culoare;
- evită alcoolul;
- fă pauze frecvente dacă trebuie să stai afară;
- nu aștepta apariția senzației intense de sete pentru a bea apă.
Pentru persoanele cu afecțiuni cardiovasculare, aceste măsuri sunt cu atât mai importante.
Căldura extremă nu trebuie subestimată
Efectele temperaturilor foarte ridicate asupra inimii nu sunt doar teoretice. Cercetările citate de American Heart Association arată că zilele cu temperaturi extreme sunt asociate cu un risc mai mare de evenimente cardiovasculare, iar persoanele cu insuficiență cardiacă se numără printre cele mai vulnerabile.
Un val de căldură poate părea doar o perioadă neplăcută, însă organismul depune un efort considerabil pentru a-și menține temperatura. Hidratarea, reducerea expunerii la căldură și recunoașterea rapidă a simptomelor pot face diferența, mai ales în cazul persoanelor vulnerabile.
FOTO: Shutterstock / SURSA: American Heart Association
:format(webp):quality(100)/https%3A%2F%2Fwww.csid.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2023%2F11%2Fbanner-whatsapp-csid.jpg "Noul val de căldură poate pune inima în pericol. Medicii explică ce se poate întâmpla în doar câteva ore 3")