Noi convorbiri între ministrul maghiar de Externe, Peter Szijjártó, și omologul său rus Serghei Lavrov au fost publicate de portalul VSquare. Din discuțiile interceptate reiese că Szijjártó se folosea de problema minorității maghiare din Ucraina pentru a bloca demersurile Kievului de a adera la Uniunea Europeană și cum au planificat cei doi, în secret, o vizită a premierului maghiar Viktor Orbán la Moscova, chiar în timp ce Ungaria deținea președinția rotativă a UE.
În 14 decembrie 2023, la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, liderii UE s-au reunit pentru a deschide negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. Aceștia s-au confruntat cu opoziție puternică din partea Ungariei. Viktor Orbán amenințase că va respinge decizia și a folosit problema ca monedă de schimb în disputele sale cu Bruxelles-ul privind cele 22 de miliarde de euro din fondurile europene înghețate din cauza încălcărilor statului de drept de către Ungaria.
Orbán, ca de obicei, a fost însoțit de ministrul de externe Péter Szijjártó, care, în timpul uneia dintre pauze, a ieșit din sala de ședințe pentru a-l suna pe omologul său rus, Serghei Lavrov.
„Peter, ce mai faci? Sunt bine”, l-a salutat Lavrov pe Szijjártó, care i-a explicat cu conștiinciozitate cum decurg negocierile și ce presupune planul Ungariei pentru acest summit. Lui Lavrov i-a plăcut ce a auzit. „Bine, bine, da, da, excelent”, a spus el.
„Uneori, șantajul direct, cu bunăvoință, este cea mai bună opțiune”, a mai spus Lavrov.
Șantaj eșuat
Doar că șantajul Ungariei nu a funcționat atunci. Viktor Orbán a părăsit sala în timpul votului privind deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, parte a unei acțiuni prestabilite – cancelarul Germaniei l-a scos pe Orbán afară din sală la o cafea – ceea le-a permis celorlalți 26 de lideri să adopte decizia în unanimitate, în timp ce Ungaria s-a abținut și a reușit să salveze aparențele. Cu toate acestea, Szijjártó a rămas în urmă pentru a asista la negocieri, ținând Kremlinul la curent aproape în timp real.
Înregistrările apelurilor telefonice dintre Lavrov și Szijjártó, datând din 2023 până în 2025, au fost obținute și confirmate de un consorțiu de instituții media de investigație, format din VSquare, FRONTSTORY, Delfi Estonia, The Insider și Centrul de Investigații Ján Kuciak (ICJK).
Prima parte a investigației a arătat cum Szijjártó a acționat la cererea lui Lavrov pentru obține scoaterea de pe lista de sancțiuni a surorii miliardarului rus Alișer Usmanov. De asemenea, a dezvăluit cum principalul diplomat al Ungariei s-a coordonat cu ministrul rus al Energiei, Pavel Sorokin, pentru a interveni în numele a zeci de companii și bănci rusești supuse restricțiilor în cadrul celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, care era în discuție la începutul verii anului 2025.
Totuși, rolul lui Szijjártó nu s-a limitat în niciun caz la dezvăluirea discuțiilor și protocoalelor sensibile din cadrul UE. În numeroasele lor convorbiri telefonice, Szijjártó i-a furnizat lui Lavrov un flux neprețuit de informații despre modul în care o coaliție occidentală unită se pregătea să crească presiunea asupra Rusiei, pentru o determina să pună capăt războiului din Ucraina.
Szijjártó era mereu dornic să colaboreze cu Lavrov și să-i ceară sfatul – sau permisiunea – pentru a întreprinde acțiuni dezavantajoase pentru UE și Ucraina, dar extrem de avantajoase pentru Moscova. După cum a spus un ofițer de informații, relația lor semăna mai mult cu un agent și intermediar de spionaj pe teren decât cu doi miniștri de externe.
Aceste noi dezvăluiri vin în contextul în care guvernul lui Orbán se confruntă cu cea mai mare amenințare electorală din ultimul deceniu și jumătate. Alegerile parlamentare din Ungaria au loc pe 12 aprilie, iar partidul de guvernământ, Fidesz, este în spatele partidului de opoziție Tisza în sondaje. Atât Rusia, cât și Statele Unite, îl susțin pe față pe Viktor Orbán.
În 2 iulie 2024, în aceeași zi în care Orbán l-a vizitat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev, Szijjártó l-a sunat din nou pe „dragul său prieten” Lavrov pentru a-l „informa” nu doar despre ce se întâmplase între doi lideri europeni.
Momentul acestui apel a fost crucial, deoarece a avut loc cu o săptămână înainte de summitul NATO la Washington, D.C., unde sprijinul occidental pentru Kiev, cum ar fi nou-creatul program de asistență și instruire pentru Ucraina de la Wiesbaden, Germania, urma să fie un punct important pe ordinea de zi. La acel summit s-a convenit asupra angajării a40 de miliarde de euro pentru anul următor. Aliații au afirmat, de asemenea, că drumul Ucrainei către aderarea la NATO este „ireversibil”, deși au refuzat să emită o invitație formală de aderare.
Un acord premergător summitului, mediat de secretarul general al NATO de atunci, Jens Stoltenberg, a permis Ungariei să se retragă complet din misiunea de coordonare NATO-Ucraina, fără a implica personal sau fonduri maghiare. În schimb, Budapesta a acceptat să nu blocheze inițiativa.
În convorbirea sa cu Lavrov, Szijjártó a vrut să știe dacă Putin îl va primi pe Orbán înainte de summitul NATO „oriunde în Rusia”, deoarece „prim-ministrul este absolut flexibil în ceea ce privește locația”. Potrivit lui Szijjártó, Orbán a vrut să-i explice lui Putin „consecințele acelei întâlniri de la Kiev”.
Lavrov a întrebat în ce calitate va vorbi Orbán cu Putin: în calitate de prim-ministru maghiar sau în calitate de „președinte al Uniunii Europene”, adică o poziție rotativă eligibilă pentru toate statele membre. Cu doar o zi înainte, pe 1 iulie, Ungaria își începea președinția de șase luni a Consiliului European, pe care Orbán a folosit-o ulterior pentru a lansa ceea ce el a numit o „misiune de pace”. Criticii din UE au etichetat însă încercarea sa de a controla politica UE față de Ucraina și Rusia drept „diplomație a trolilor”.
„Nu putem separa cele două calități, dar cred că acest lucru sporește importanța faptului că el este președintele Uniunii Europene”, a răspuns Szijjártó.
Cel mai important, planul lui Orbán de a se întâlni cu Putin – transmis de Szijjártó lui Lavrov în discuția telefonică – a fost ținut secret față de aliații Ungariei din UE și NATO, care au aflat despre el abia din articolul VSquare din 4 iulie, cu o zi înainte de vizita programată. Secretul a fost deliberat, au declarat oficialii europeni pentru VSquare, o mișcare calculată pentru a împiedica aliații să respingă și să blocheze întâlnirea. Un oficial a descris-o la momentul respectiv ca o încălcare flagrantă a normelor diplomatice de bază dintre parteneri.
Putin a profitat de ocazie și a spus că Orbán vine ca reprezentant al UE – exact scenariul de care se temuseră capitalele occidentale. După cum a dezvăluit conversația Lavrov-Szijjártó, acesta era, de asemenea, un scenariu care fusese coregrafiat în secret între Budapesta și Moscova în prealabil. Când a apărut știrea despre întâlnire, reprezentanții UE s-au grăbit să sublinieze că Orbán a vorbit doar în numele Ungariei, nu al Uniunii. Dar nici Orbán, nici Putin nu au văzut lucrurile așa, după cum arată acum convorbirile telefonice dintre Szijjártó și Lavrov.
Și ministrul rus i-a cerut o favoare omologului său, după cum arată conversația dintre cei doi:
Lavrov: Uite, am vrut, de asemenea, să sun și să verific compromisul la care ați ajuns cu Uniunea Europeană privind deschiderea negocierilor de aderare a Ucrainei. Și au existat relatări conform cărora rolul decisiv l-a jucat limba minorităților naționale.
Szijarto: Absolut. Așa a fost.
Lavrov: Încercăm să obținem documentul exact, dar…
Szijarto: Ți-l voi trimite. Nu este o problemă.
Lavrov: Bine, Peter, dacă poți să-mi trimiți documentul, aș aprecia.
Szijarto: Imediat. Îl trimit la ambasada mea de la Moscova, iar ambasadorul meu îl va transmite șefului dvs de cabinet, iar apoi va fi la dispoziția dvs.
Din conversație nu reiese exact ce document a promis Szijjártó să-i trimită lui Lavrov. Un înalt oficial al UE a declarat „cu o certitudine de 99%” că este vorba despre cadrul de negociere cu Ucraina, care până atunci era deja public.
„Nu înțeleg de ce Lavrov a jucat acest joc cu el”, a adăugat diplomatul, sub protecția anonimatului.
O posibilitate, potrivit unui oficial de rang înalt din serviciile de informații occidentale, este că Lavrov testa pur și simplu limitele până la care Szijjártó ar merge pentru a furniza informații Rusiei. „Este aproape ca un test de loialitate pentru a judeca disponibilitatea unui activ de a urma ordinele sau de a se conforma sarcinilor”, a spus oficialul.
Un subiect major care i-a preocupat pe ambii miniștri de externe a fost cel al drepturilor minorităților din Ucraina, considerate ca un pretext al Kremlinului pentru a justifica acțiuni militare nu doar împotriva unui stat vecin, ci oriunde locuiesc etnici ruși sau vorbitori de limbă rusă.
În timp ce Orbán și Szijjártó făceau campanie oficială pentru drepturile etnicilor maghiari din Ucraina, Ministerul de Externe al Ungariei conspira cu Lavrov pentru a promova cauza drepturilor minorității ruse din țară.
Într-o conversație dintre Szijjártó și Lavrov, datată 17 iunie, cei doi au discutat pe larg problema. Szijjártó a spus că se simte excelent după întâlnirea cu politicienii de la Bruxelles: „Deși de obicei țipă la mine, dar la sfârșitul zilei îmi spun mereu că măcar m-am distrat.”
„Da, știi, știi cum să te descurci cu ei”, a răspuns Lavrov. Szijjártó a făcut apoi o relatare detaliată a discuțiilor sale cu UE cu privire la cele unsprezece puncte ale Ungariei privind minoritățile. Lavrov, însă, a îndreptat conversația spre rușii din Ucraina și modul în care nerespectarea a ceea ce a cerut Kremlinul ar putea descuraja sau deraia procesul de aderare a Ucrainei. Szijjártó a răspuns că respectarea drepturilor minorităților este un principiu universal care reglementează Consiliul Europei – „într-o zi este minoritatea ta și apoi a doua zi a noastră” – un răspuns care, evident, l-a satisfăcut pe Lavrov.
„Știi, Serghei”, a continuat Szijjártó, „sunt întotdeauna la dispoziția dvs”.
Editor : M.B.
