NASA a inițiat numărătoarea inversă înainte de lansarea misiunii Artemis 2, programată să aibă loc miercuri după-masă (joi, pe fusul orar al României), care urmează să transporte pentru prima dată după o pauză de peste o jumătate de secol un echipaj de astronauţi în jurul Lunii.
Numărătoarea inversă
ACTUALIZARE 09:49 Dacă lansarea programată astăzi va reuși, cei patru astronauţi vor porni într-o aventură de zece zile în jurul satelitului natural al Pământului, pe care îl vor orbita, dar pe care nu vor aseleniza, la fel ca misiunea Apollo 8, în 1968. Dacă totul merge bine, ei vor stabili un record călătorind mai departe de Pământ decât orice fiinţă umană.
O versiune ulterioară a imensei rachete alb-portocalie, cu o înălţime de 98 de metri şi de unică folosinţă, va transporta astronauţi pe suprafaţa Lunii până în 2028, înainte de sfârşitul mandatului lui Donald Trump. În anii următori, este planificat un proiect de bază selenară, un pas înainte în explorarea planetei Marte.
„Sperăm sincer ca această misiune să marcheze începutul unei ere în care toată lumea (…) poate privi Luna şi o poate considera o destinaţie în sine”, a insistat Christina Koch, prima femeie care va participa la un zbor selenar.
Colegii săi, Victor Glover şi Jeremy Hansen, vor deveni primul bărbat de culoare, respectiv primul non-american care vor călători spre Lună.
Misiune riscantă
Numită în onoarea lui Apollo, această misiune va avea loc sub presiunea implicită a Chinei, care îşi propune să păşească pe Lună până în 2030.
Între mizele geopolitice, strategice şi ştiinţifice, motivele pentru revenirea pe Lună sunt numeroase, a subliniat astronautul canadian Joshua Kutryk într-o declaraţie pentru AFP, potrivit Agerpres.
Aceasta arată, însă, şi faptul „că suntem capabili încă să ne ridicăm la înălţimea acestui tip de provocare, să realizăm lucruri cu adevărat dificile”, a subliniat el.
Aventura va fi, într-adevăr, riscantă – nava spaţială nu a transportat niciodată pe nimeni şi trebuie să ajungă pe Lună, la peste 384.000 de kilometri de Pământ, de o mie de ori mai departe decât Staţia Spaţială Internaţională (ISS).
„Fiecare trebuie să se asigure că îşi îndeplineşte sarcinile la perfecţie”, altfel consecinţele ar putea fi fatale, a subliniat Peggy Whitson, fostă astronaută a NASA.
În cazul unei probleme tehnice de ultim moment sau al unor condiţii meteorologice nefavorabile, ceea ce nu este neobişnuit în Florida, lansarea ar putea fi amânată pentru zilele următoare.
Agenţia spaţială americană îşi asumă un mare risc. Obiectivul său de a reveni pe Lună în 2028 suscită îndoieli în rândul experţilor, deoarece astronauţii vor avea nevoie de un modul de aselenizare… care este încă în curs de dezvoltare de către companiile miliardarilor Elon Musk şi Jeff Bezos.
În siajul misiunii Apollo 8
Între timp, NASA speră să reuşească să reproducă miracolul misiunii Apollo 8, care, în ajunul Crăciunului din 1968, a oferit un rar moment de comuniune şi speranţă, după un an marcat de revolte rasiale, războiul din Vietnam şi asasinarea lui Robert F. Kennedy şi a lui Martin Luther King.
Un miliard de persoane au urmărit la televizor călătoria echipajului format din Frank Borman, Jim Lovell şi Bill Anders.
Cei trei, care au imortalizat celebrul „Răsărit al Pământului”, au „salvat anul 1968”, după cum spunea o americancă la acea vreme. Cincizeci şi opt de ani mai târziu, în timp ce ţara traversează o nouă perioadă marcată de diviziuni şi incertitudini, echipajul misiunii Artemis 2 va căuta, la rândul său, să inspire.
„Vă garantez că, anul acesta, veţi vedea mai mulţi copii deghizaţi în astronauţi de Halloween decât aţi văzut de mult timp încoace”, a promis săptămâna trecută şeful NASA numit de Donald Trump, Jared Isaacman.
„Ne vom întoarce acolo”
„Totul ne arată că ne aflăm în prezent într-o poziţie excelentă” pentru a efectua o lansare, a declarat Charlie Blackwell-Thompson, directoarea programului de lansări spaţiale din cadrul NASA, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
Deşi o amânare a lansării ar putea surveni în continuare din cauza condiţiilor meteorologice sau a unei probleme tehnice – două obstacole foarte frecvente în domeniul spaţial -, racheta este „pregătită”, la fel şi echipajul, a dat asigurări Amit Kshatriya, administrator adjunct al NASA, în timpul unei conferinţe de presă organizate la Centrul Spaţial Kennedy din Cape Canaveral, Florida.
„În urmă cu 53 de ani, omenirea a părăsit Luna şi nu s-a mai întors niciodată. Acum, ne vom întoarce acolo”, a adăugat el.
Înaltă cât Statuia Libertăţii
Instalată pe rampa de lansare la câteva sute de metri distanţă de sala de presă a Centrului Spaţial Kennedy, puternica rachetă lunară SLS îi va transporta pe trei astronauţi americani (Reid Wiseman, Christina Koch şi Victor Glover) şi pe cel canadian (Jeremy Hansen) până la Lună, pe care o vor orbita, dar fără să coboare pe suprafaţa ei.
Înaltă de 98 de metri – cu câţiva metri mai mult decât Statuia Libertăţii -, racheta SLS urmează să fie lansată începând de miercuri de la ora locală 18:24 (01:24, ora României).
În cazul unor obstacole, NASA dispune de mai multe alte ferestre de lansare până pe 6 aprilie.
Vreme favorabilă
Pentru fereastra de lansare de miercuri, previziunile meteorologice rămân favorabile, specialiştii americani estimând luni la 80% şansele de condiţii propice pentru lansare.
NASA monitorizează, de asemenea, condiţiile meteo spaţiale şi „peste 500 de criterii” tehnice care ar trebui să fie reunite pentru a permite o lansare, a detaliat Charlie Blackwell-Thompson.
Este vorba despre o operaţiune extrem de complexă, dar necesară, pentru a garanta siguranţa echipajului, primul care va fi transportat de această nouă rachetă a NASA.
„O să le transmit doar o rugăminte zeilor spaţiului”, a glumit Amit Kshatriya.
Premierele misiunii
Misiunea, cu o durată de aproximativ 10 zile, are scopul de a verifica dacă totul este în ordine pentru a permite într-un viitor apropiat revenirea astronauţilor americani pe suprafaţa Lunii, de această dată pentru a construi acolo o bază şi pentru a pregăti viitoare misiuni către planeta Marte.
Misiunea Artemis 2 va marca, de asemenea, o premieră din mai multe puncte de vedere: ea va reprezenta primul zbor lunar la care vor participa o femeie, o persoană de culoare şi un non-american.
Editor : B.P.
