România analizează posibilitatea de a contribui la reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, însă nu există în acest moment o decizie concretă privind trimiterea de militari sau echipamente. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat la Digi24 care este stadiul discuțiilor și ce rol ar putea avea țara noastră.
Ministrul Apărării a ținut să corecteze interpretările apărute în spațiul public legate de o eventuală trimitere de trupe.
„Doar o mențiune. Eu nu am revenit la ceva ce nu am spus. Eu nu am spus că România va trimite militari acolo, ci am spus, care sunt posibilitățile de contribuție din partea României cu privire la declarația domnului președinte, care a menționat că România a decis să fie între țările care să contribuie la reluarea traficului pe prin Strâmtoarea Ormuz”, a declarat Miruță, într-o intervenție făcută miercuri la Digi24.
România, parte din grupul de țări care analizează soluții
Radu Miruță a subliniat că România nu este implicată în conflict, dar face parte dintr-un grup de state care caută soluții pentru reluarea traficului comercial.
„România nu este sub nicio formă parte în conflictul de acolo. Mai multe țări au decis să analizeze care este modul prin care pot contribui la reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, pentru că întreruperea traficului cu petrol acolo influențează economic tot ce se întâmplă în restul lumii. România a decis să fie între aceste țări. Nu s-a stabilit între aceste țări, fiecare ceva, pentru că nu s-a stabilit nici care este planul. Singurul care a fost decis este că un număr de țări, printre care și România, au ridicat mâna și au spus da, o să mă implic și eu când va fi momentul pentru a se lua traficul acolo. Aceste țări urmează să se întrunească cel mai probabil, să analizeze care sunt nevoile, să vadă fiecare țară cum poate acoperi din aceste nevoi”, a adăugat ministrul Apărării.
Ce ar putea oferi România
Oficialul a vorbit și despre capacitățile pe care Armata Română le-ar putea pune la dispoziție, în funcție de necesități.
„Evident că ne-am pus și noi problema la Ministerul Apărării cam care ar fi posibilitățile potențiale cu care noi am putea contribui acolo. Am căpătat ceva experiență suplimentară față de cea pe care o aveam în zona de deminare, având în vedere ultimii ani cu minele din Marea Neagră din partea Federației Ruse. Avem ofițeri de stat major care pot contribui cu capacitatea tehnică de programare a lucrurilor de acolo, cu chestiuni tehnice, militare care pot ajuta la o astfel de operațiune. Avem scafandrii militari de mare adâncime care au experiență și e posibil să fie nevoie de acțiuni și subacvatice care să implice scafandrii. Sunt lucruri potențiale pe care România le-ar putea implica, dacă se va duce la concluzia că va fi nevoie de așa ceva”, a precizat ministrul Apărării.
Radu Miruță a insistat că nu există, în acest moment, o decizie concretă privind contribuția României.
„Nu este o decizie că va vom implica, sau ca fani, sau ofițerii de stat major, sau informațiile de la Direcția Generală de Informații a Armatei pe care noi le avem și parteneriatele pe zona de inteligence cu celelalte servicii din lume. Nu este decis acest lucru, pentru că aceste țări nu s-au așezat la masă să analizeze care este input-ul pentru fiecare, astfel încât să vedem care va fi contribuția”, a declarat Miruță.
Întrebat dacă România ar putea trimite militari sau nave, ministrul a răspuns: „Nu”, a declarat Miruță.
Posibilitatea implicării, încă deschisă
Totuși, oficialul nu a exclus complet o eventuală contribuție, în funcție de deciziile care vor fi luate la nivel internațional.
„Este posibil. Eu nu pot să dispun în locul domnului președinte care a discutat cu ceilalți președinți de stat probabil, atunci când a anunțat că România se poate implica. Singura informație certă este anunțul domnului președinte Nicușor Dan, ca a menționat că România nu pe deoparte, ci România se implică alături de alte țări. Cum va arăta pe foi această implicare, e o chestiune care urmează să se întâmple”, a adăugat ministrul Apărării.
„Prima întrebare care are un răspuns este că România este între țările care decid să nu stea deoparte cu privire la reluarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz. Ce înseamnă asta din partea României, ce înseamnă din partea altor țări nu este decât un rezultat al întâlnirii care în mod normal vor va avea loc între cei care au menționat că vor fi parte din această acțiune”, a mai declarat Miruță.
Navele de deminare, necesare în Marea Neagră
În ceea ce privește posibilitatea trimiterii de nave, ministrul a subliniat că România are priorități în propria zonă.
„Noi avem nave de deminare, dar există o preocupare și în Marea Neagră să asigurăm această cale liberă, cel puțin în apele teritoriale și în zona economică exclusivă. Adică noi avem responsabilități și în Marea Neagră, care rămâne totuși o prioritate pentru Forțele Navale Române”, a precizat ministrul Apărării.
Întrebat despre dotarea acestor nave, acesta a răspuns: „Vom vedea care este necesarul. Nu știu să vă răspund, pentru că nu avem o solicitare în acest sens. Având în vedere că nu avem o listă de cerințe, nu putem noi să începem să umplem o listă ipotetică cu capabilități pe care Armata Română le are, neștiind care sunt aceste solicitări. Eu am pus pe masă cam care sunt atributele pe care Armata Română, teoretic, într-o anumită ipoteză, le-ar putea pune la masă ca o contribuție”, a declarat Miruță.
Citește și: Miruță: Nu vom trimite soldați în Strâmtoarea Ormuz, România discută doar soluții
Programul SAFE și industria de apărare
Ministrul Apărării a respins și temerile legate de faptul că fondurile din programul SAFE nu ar ajunge în industria națională.
„Nu este adevărat. Deci eu pot să vă răspund doar pentru cei 9,5 care sunt pe zona de înzestrare a armatei, restul sunt pe zona de transporturi, pe zona Ministerului de Interne, Inspectoratului pentru Situații de Urgență. Nu toate cele 16 miliarde sunt pentru înzestrarea armatei, ci doar 9,53 de miliarde. Din cele 9,53 de miliarde, aproximativ 70% sunt pentru achiziții singulare, unde noi punem condiții de localizare. Asta înseamnă că se va produce pe teritoriul național. Adică producție, nu doar achiziție. Este o chestiune strategică pentru Armata Română ca, spre exemplu, arma de asalt care este folosită de fiecare militar să fie produsă în România. Cine și-ar imagina că, tactic, Armata Română ar accepta ca un produs care este folosit de fiecare militar să depindă de venirea dintr-o altă țară?”, a conchis Miruță.
Editor : Ana Petrescu
