Ministerul Mediului a anunţat publicarea primului ghid de utilizare a plajelor de pe litoralul românesc, iar acest document stabileşte o zonă continuă de contact cu apa, care trebuie să rămână liberă de orice amplasamente şi menţine limitarea utilizării şezlongurilor şi umbrelelor la cel mult 70% din suprafaţa închiriată. De asemenea, ghidul prevede şi menţinerea unor trasee pietonale clare, fără blocaje şi introduce reguli explicite pentru tipul de construcţii şi amenajări admise, acestea urmând să aibă un caracter temporar, să fie demontabile, fără fundaţii permanente sau intervenţii care afectează structura naturală a plajei.
Reprezentanţii Ministerului Mediului au anunţat, vineri, publicarea Ghidul de ocupare şi utilizare a plajelor de pe litoralul românesc, elaborat de Ordinul Arhitecţilor din România. Ei au menţionat că acesta este primul document de acest tip care stabileşte reguli unitare pentru organizarea spaţiului de plajă, accesul public şi calitatea amenajărilor.
Reprezentanţii Ministerului Mediului au explicat că documentul reprezintă prima etapă a unui proces mai amplu de reformă a modului în care sunt administrate plajele din România, urmând ca în fazele următoare să fie dezvoltate soluţii aplicate, direct în teren, care să stea la baza viitoarelor documentaţii urbanistice şi a reglementărilor pentru viitoarele sezoane estivale.
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a afirmat că ghidul pune ordine într-un spaţiu care a funcţionat fără reguli coerente.
„Acest ghid este primul pas prin care punem ordine într-un spaţiu care a funcţionat ani de zile fără reguli coerente. Nu vorbim doar despre estetică, ci despre acces public real, despre echilibru între interesul economic şi protecţia mediului şi despre predictibilitate pentru operatori. În perspectiva noilor contracte de închiriere pe 10 ani, acest document oferă repere clare pentru modul în care vor arăta şi vor funcţiona plajele. Analizăm inclusiv posibilitatea ca aceste principii să devină parte integrantă din contracte, astfel încât regulile să nu mai fie opţionale”, a declarat Diana Buzoianu.
Reprezentanţii Ministerului Mediului au subliniat că documentul vine într-un context în care litoralul românesc a trecut prin transformări accelerate – extinderea plajelor prin înnisipare, creşterea presiunii turistice şi diversificarea activităţilor economice – fără un cadru coerent de organizare, ceea ce a generat ocupări neuniforme, blocaje de acces şi scăderea calităţii spaţiului public.
Secretarul de stat în cadrul Ministerului Mediului, Elena Tudose, a declarat că acest ghid oferă soluţii concrete pentru organizarea plajelor.
„Ghidul pe care îl lansăm astăzi este un instrument practic, construit împreună cu specialiştii, care porneşte de la realitatea din teren şi oferă soluţii concrete pentru organizarea plajelor. Îi încurajăm pe toţi operatorii să îl consulte şi să îl aplice în amenajările pe care le vor realiza în perioada următoare, mai ales în contextul noilor contracte pe termen lung. Urmează etapele a doua şi a treia, în care vom merge în teren, vom lucra direct pe sectoare de litoral, cu randări şi propuneri de organizare care pot sta ulterior la baza documentaţiilor urbanistice. Este un proces etapizat, dar cu o direcţie clară: reguli unitare, adaptate fiecărei zone, şi o creştere reală a calităţii spaţiului litoral”, a afirmat Elena Tudose,
Astfel, documentul stabileşte o zonă continuă de contact cu apa, care trebuie să rămână liberă de orice amplasamente, pentru a asigura circulaţia şi accesul neîngrădit al tuturor utilizatorilor. În acelaşi timp, este păstrată limitarea utilizării şezlongurilor şi umbrelelor la maximum 70% din suprafaţa închiriată, restul fiind rezervat obligatoriu plajei libere, pe nisip.
De asemenea, ghidul prevede menţinerea unor trasee pietonale clare şi continue, fără blocaje, precum şi integrarea acceselor dinspre oraş sau faleză într-un sistem coerent, adaptat fiecărei zone. Sunt încurajate soluţii care facilitează accesul pentru toate categoriile de utilizatori, inclusiv persoane cu mobilitate redusă, familii cu copii sau vârstnici.
Documentul introduce reguli explicite şi pentru tipul de construcţii şi amenajări admise.
„Toate intervenţiile trebuie să aibă caracter temporar, să fie demontabile şi reversibile, fără fundaţii permanente sau intervenţii care afectează structura naturală a plajei. Sunt permise doar dotările strict necesare funcţionării – duşuri, cabine, puncte de prim-ajutor, salvamar sau structuri uşoare pentru servicii de plajă. În acelaşi timp, ghidul limitează dezvoltările improprii: sunt descurajate amplasările haotice, ocuparea excesivă a plajei, blocarea perspectivelor către mare şi extinderea liniară continuă a structurilor comerciale”, au mai afirmat reprezentanţii Ministerului Mediului.
Un capitol distinct este dedicat calităţii arhitecturale şi materialelor utilizate.
„Ghidul recomandă folosirea unor materiale durabile şi adecvate mediului marin (lemn tratat, metal, textile naturale) şi evitarea soluţiilor improvizate, a materialelor neconforme sau a culorilor agresive care afectează coerenţa vizuală a plajei. Intervenţiile trebuie să fie integrate în peisaj şi să contribuie la o identitate unitară a litoralului”, a subliniat sursa citată.
Totodată, documentul introduce o diferenţiere clară între tipurile de plaje (urbane, naturale sau rurale) pentru a evita aplicarea unor soluţii uniforme pe întreg litoralul şi pentru a adapta regulile la specificul fiecărei zone.
Ghidul acoperă şapte zone reprezentative ale litoralului – Năvodari, Mamaia, Constanţa, Eforie Nord, Eforie Sud, Tuzla şi Vama Veche.
Citește și: Reguli noi vara aceasta pe litoral. Recomandarea făcută de ANPC în favoarea nefumătorilor. „Ține foarte mult de educația fiecăruia”
Editor : A.C.
