Aliații cei mai apropiați ai Americii au declarat marți sfârșitul ordinii globale conduse de SUA, concluzionând că presiunea neîncetată exercitată de președintele Donald Trump a scos la iveală defectele sale fatale, relatează Axios.
Au trecut vremurile în care liderii mondiali îl tratau cu mănuși pe Trump, al cărui prim an în funcție – încununat de criza din Groenlanda – a cristalizat temerile că vechea ordine nu mai poate fi salvată.
„A fi un vasal fericit este una. A fi un sclav nefericit este cu totul altceva”, a declarat prim-ministrul belgian Bart De Wever referitor la amenințările lui Trump de a impune tarife pentru Groenlanda. „Dacă renunți acum, îți vei pierde demnitatea.”
Retorica neobișnuit de directă a răsunat în cadrul Forumului Economic Mondial, unde liderul american va sosi miercuri la un summit deja dominat de tensiuni diplomatice și anxietate pe piețe.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a comparat ostilitatea lui Trump față de aliați cu „șocul Nixon” din 1971 – momentul în care SUA a răsturnat ordinea economică postbelică prin abandonarea etalonului de aur. Ea a cerut independența „permanentă” față de SUA, avertizând că așteptarea revenirii la normal după Trump nu ar face decât să adâncească vulnerabilitatea Europei.
Președintele francez Emmanuel Macron a condamnat „acumularea nesfârșită de noi tarife” a lui Trump ca fiind „fundamental inacceptabilă”, mai ales atunci când este utilizată ca „pârghie împotriva suveranității teritoriale”.
Prim-ministrul canadian Mark Carney a dat cel mai dur verdict dintre toți, spunând publicului de la Davos: „Să fiu clar: ne aflăm în mijlocul unei rupturi, nu al unei tranziții”.
„Știam că povestea ordinii internaționale bazate pe reguli era parțial falsă. Că cei mai puternici se vor sustrage de la reguli când le va conveni. Că regulile comerciale erau aplicate în mod asimetric. … Că dreptul internațional era aplicat cu o rigurozitate variabilă, în funcție de identitatea acuzatului sau a victimei”, a spus Carney.
„Această ficțiune era utilă”, a continuat el, deoarece hegemonia americană furniza bunuri publice globale — de la căi maritime deschise la un sistem financiar stabil.
„Această înțelegere nu mai funcționează”, a mai spus Carney, avertizând că „marile puteri” transformă acum integrarea economică, care a stat mult timp la baza globalizării, într-o armă.
Un oficial canadian a declarat pentru Axios că Carney a evitat în mod deliberat să menționeze SUA sau Trump, dar că remarca sa viza în mod direct acțiunile recente ale liderului de la Casa Albă.
Prim-ministrul canadian a primit ovații în picioare din partea publicului de la Davos la finalul discursului său.
Un fost oficial american apropiat de mulți lideri europeni a declarat pentru Axios că recentele presiuni exercitate de Trump asupra Groenlandei „au depășit pentru prima dată limita acceptabilă pentru europeni” și că mulți consideră că aceasta ar putea fi ultima lor șansă de a riposta.
UE ia în considerare un pachet de tarife de retorsiune în valoare de 93 de miliarde de euro, iar Macron a declarat că blocul „nu ar trebui să ezite” să utilizeze instrumentul său anti-coerciție – un instrument comercial puternic conceput inițial pentru a contracara presiunea economică a Chinei.
„Este o nebunie. Regret acest lucru”, a declarat Macron referitor la aplicarea acestei măsuri în Statele Unite. „Dar aceasta este o consecință a imprevizibilității și a agresivității inutile.”
Ruptura este vizibilă și în alte chestiuni, dincolo de Groenlanda și comerț.
Ungaria este singura țară europeană care s-a alăturat „Consiliului Păcii” recent anunțat de Trump, subliniind măsura în care încrederea s-a erodat și cât de reticenți sunt acum aliații săi în a-i legitima inițiativele.
Până în prezent, consiliul a obținut sprijinul liderilor din Albania, Belarus, Qatar, Bahrain, Emiratele Arabe Unite și Maroc.
Liderul american a anunțat marți dimineață că intenționează să se întâlnească cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și cu alte părți pentru a discuta despre Groenlanda, dar mulți dintre cei mai importanți lideri nu vor fi prezenți.
Prim-ministrul Danemarcei a ales să nu participe deloc la Davos, iar Macron a părăsit Elveția marți fără să se întâlnească cu Trump. Nu este clar dacă liderii Germaniei sau ai Regatului Unit vor participa la întâlnirea cu șeful NATO.
Aceasta are loc pe fondul unei desfășurări militare europene crescânde în Groenlanda și în contextul în care prim-ministrul insulei și-a avertizat poporul să se pregătească pentru invazie.
Între timp, emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, s-au întâlnit marți seara cu consilierul președintelui rus Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, la „USA House” din Davos, pentru a discuta despre procesul de pace din Ucraina.
Oficialii europeni au avertizat în repetate rânduri la Davos că Rusia nu a manifestat un interes real în direcția păcii.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu intenționează în prezent să se deplaseze în Elveția, în urma unui atac rus masiv care a lăsat părți din Ucraina în fața unei penurii de apă și electricitate, în mijlocul unei ierni brutale.
Citește și:
Editor : A.M.G.
