Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a vorbit în exclusivitate la Interviurile Digi24.ro despre negocierile de la Palatul Cotroceni, convocate de președintele României pentru desemnarea unui nou premier. Deși descrie discuțiile drept unele „zen”, fără tensiuni, consultările s-au încheiat fără un acord privind viitorul șef al Guvernului. În interviu, liderul UDMR dezvăluie și un nou scenariu analizat de liderii fostei coaliții: patru guverne succesive, primul fiind unul de „armistițiu”, care să gestioneze perioada de stabilizare și să deblocheze actualul impas politic.
Discuții la Cotroceni: zen, dar fără premier desemnat
Kelemen Hunor: A fost o atmosferă bună, zen, dacă se poate spune așa. Acum vorbim serios, am discutat în prima parte legile, proiectele de legi care ar trebui aprobate într-o sesiune extraordinară, cele legate de PNRR și SAFE și după aceea am discutat politic. Am stat 2h, 2h și un pic, dacă nu mă înșel, și toată lumea a fost foarte argumentat și fără nervi. Președintele răbdător, mediator, dar din păcate nu am ajuns la o soluție. Am luat la rând care pot fi variantele, dar rămânem în blocajul bine cunoscut. O majoritate confortabilă nu se poate găsi, este clar, fiindcă PNL și USR au câte o decizie că nu vor guverna împreună cu PSD. PSD nu votează un guvern din care nu face parte. Asta înseamnă că trebuie să ne gândim la guverne minoritare succesive.
Președintele a fost astăzi mediator, cu multă răbdare și a ascultat. Până când a avut cineva ceva de spus a stat și ne-a ascultat și a fost ok din acest punct de vedere, el dorește să găsim o soluție. Este clar că nici lui nu-i convine această situație.
Propunerea UDMR: Succesiune de 4 guverne
Kelemen Hunor: Asta am propus eu, să mergem etapizat și în prima variantă, în prima parte, în prima perioadă să încercăm un guvern de armistițiu ceea ce s-a vehiculat în presă. Armistițiu, între ghilimele, că nu folosim acest termen de război militar neapărat în sensul adevărat al cuvântului, ci transpunem în politică asta cu ce ne-ar ajuta pe o perioadă limitată. Și aici, am argumentat eu, i-ar ajuta pe colegii din PNL și din USR să pună în paranteză deciziile luate în congres și în forurile statutare vizavi de PSD, fiindcă în orice armistițiu, părțile beligerante pun în paranteză conflictul și încearcă să găsească o soluție pe termen lung.
În orice variantă luăm astăzi, nu vom reuși să găsim o soluție confortabilă, o majoritate care să meargă până în 2028. Trebuie să înțelegem și acest lucru, trebuie să ținem cont de această realitate politică parlamentară, această fragmentare care s-ar repeta și la anticipate. De aceea am insistat eu și am dezvoltat și am argumentat ce ar însemna un guvern de armistițiu până când reușim să aprobăm bugetul. Oricum vom merge din criză în criză, guvernamental vorbesc.
Propunerea UDMR, încă în analiză
Kelemen Hunor: N-aș considera că această variantă este închisă. Nu vreau să vă spun cine, cât de flexibilă a fost sau cât de rigid a fost. Vorbesc de lideri, nu vorbesc de președinte. Președintele n-a avut nimic de comentat și eu cred că el ar accepta această variantă, ar fi cea mai bună variantă în acest moment și pentru președinte și pentru țară. Ce am spus eu: oameni buni, noi avem o singură treabă, dincolo de a punem miniștrii și de a administra câte un portofoliu.
Legea salarizării, sub semnul întrebării
Kelemen Hunor: Bine, acuma guvern armistițiu, depinde ce ne, ce înțelege fiecare. Și aici nu am vorbit de premier. Că și pentru un guvern armistițiu trebuie să găsești un premier care poate să stea de vorbă cu fiecare dintre părți și are capacitatea de a ține cât de cât un echilibru pentru două, 3-4-5 luni până la sfârșitul anului cel târziu. Dar sigur că fiecare are o interpretare proprie, bănuiesc, că eu am dat interpretarea mea, am dat argumentele mele și argumentele mele erau să revină și PSD-ul în guvern.
În perioada asta rămâne și PNL-ul, și USR-ul, și UDMR-ul cu susținerea grupului minorităților naționale, că altfel nu rezolvăm PNRR-ul. Vă dați seama că legea salarizării prin vot nu va trece în Parlament în această formă sau ultima formă pe care eu am văzut acum 2 săptămâni sau când ne-a dat domnul Pîslaru ultima variantă aia nu trece, n-are cum să treacă dacă nu există o coaliție. Dacă vrei asumare pe legea salarizării, iarăși trebuie să ai o majoritate, altfel pică în Parlament printr-o moțiune de cenzură. Un guvern minoritar, degeaba vine cu asumare, că pe partea cealaltă se depune o moțiune de cenzură și se votează moțiunea de cenzură. Pică și Guvernul și legea salarizării
“Coaliția mică”, o variantă respinsă din fașă
Kelemen Hunor: Astăzi nu am discutat despre asta (n.r. Coaliția PSD-PNL-UDMR). Nu ar mai putea fi o varianta. Nu se poate, nu se poate, fiindcă dacă nu se poate nici armistițiu. Eu vreau să cred că până la urmă se va putea guvern de armistițiu pe o perioadă limitată. N-ai cum să mergi pe o guvernare majoritară, dar aia mică (n.r. coaliția dinainte de 2025). Aici nu e vorba de USR sau de UDMR, că se poate și fără noi, o majoritate dacă PSD și PNL sunt acolo, se poate și fără USR. Până când există hotărârea că ei nu vor să guverneze împreună, e greu de găsit o astfel de soluție, atunci mai degrabă mergem pe un guvern de armistițiu. Armistițiu înseamnă suspendăm deciziile și atacurile.
Desemnarea unui premier cu întârziere, o carte necâștigătoare
Kelemen Hunor: Are și președintele dreptate când așteaptă o majoritate. Sigur dacă era a 2-a zi după moțiune de cenzură era o altă treabă, dar au trecut 69 de zile. Atunci era da, era ceva ca a doua zi să propui pe Sorin Grindeanu sau pe altcineva, dar nu mai contează. Dar el cu această răbdare, cu această metodă de lucru, cu această încercare de a împăca partidele sigur că a tras de timp.
Dacă au trecut 60 și ceva de zile înseamnă că da (n.r. a fost o carte necâștigătoare) sau mă rog…
Unde a greșit UDMR în criza politică
Kelemen Hunor: Poate că am așteptat prea mult când am văzut în în noiembrie-decembrie conflictul între PSD și PNL. Poate că trebuia să începem atunci imediat niște discuții mult mai argumentate, aplicate, o terapie, dacă se poate. Dar eu credeam că vom trece peste acele conflicte. Dar cum s-au amplificat spre iarnă și după buget, era târziu. Poate acolo am greșit, dar fiecare cu posibilitățile și cu dimensiunea.
Alegerile anticipate, din nou în discuții la Cotroceni
Kelemen Hunor: Eu spun ce am spus și colegilor la acest subiect, la anticipate: eu am spus că problema cu anticipatele e în felul următor – tot un Parlament fragmentat vom avea. Nimeni nu va avea majoritate. Eu respect fiecare cetățean și votul fiecărui cetățean și asta este punctul de plecare. Dar astăzi, din ceea ce văd eu, noi am avea un Parlament unde pe primul loc ar fi AUR, nu știu cu cât, cu 35%, cu 38%, cu 40% habar n-am. Și atunci ar fi greu de evitat să dai șansa lor să formeze un guvern, dar nu știu cu cine.
Sau iarăși ne-am adunat toți cei care suntem astăzi la masă să formăm o majoritate, că nu s-ar schimba prea mult. Poate că unu ar fi un pic mai sus, celălalt un pic mai jos. Dar tot această coaliție ar trebui să formeze o majoritate. Deci am rezolvat ceva pentru țară?
Și sigur că asta ar însemna junk pentru România.
Al 3-lea argument pe care eu am folosit astăzi a fost în felul următor în 2024 s-au suprapus alegerile prezidențiale cu cele parlamentare după 20 de ani. Nu toate problemele noastre, dar o parte dintre problemele de azi se rădăcinile, se regăsesc acolo, fiindcă ei au comasat alegerile atunci PSD și PNL, locale cu europarlamentare. La europarlamentari au mers pe listă comună. Totul a fost fain și frumos, iubire superbă între ei, după care s-au despărțit. Au avut candidați la prezidențiale fiecare și n-au mai mers pe listă comună. Ce a înțeles societatea despre tot ce s-a întâmplat în 2024? S-au întâmplat o grămadă de greșeli tactice și strategice.
Să suprapunem în 2020 și în 2030, după anticipate, iarăși prezidențialele cu parlamentare. Am repetat scena din 2024. Deci e bine să avem parlamentare și prezidențiale, măcar pentru 20 de ani îndepărtate unul de celălalt.
Nicușor Dan, pe aceeași linie în privința anticipatelor
Kelemen Hunor: Nu mi s-a părut că președintele se gândește astăzi serios la anticipate. Ar fi greu să ajungem acolo, fiindcă oricum trebuie a 2-a nominalizare înainte să îndeplinești criteriile constituționale. Și la a 2-a încercare s-ar putea să nu fie o problemă de învestitură, dar nici atunci nu ar fi o problemă dacă nu ar trece a 2-a încercare, fiindcă președintele nu are obligația constituțională. Poate dizolva, nu este o obligație constituțională și atunci președintele, în funcție de va decide. Deci, eu nu cred că anticipatele în 2026 ar rezolva ceva din problemele societății.
Situația juridică din PNL, resimțită în negocieri
Kelemen Hunor: Nu ajută (n.r. deciziile juridice legate de PNL) și eu înțeleg. PNL-iștii acum se simt atacați din toate părțile și asta trebuie să înțelegem. Eu nu vreau să intru în amănunte, dar din punctul meu de vedere, în treburile interne ale unui partid politic – decizii, congres – justiția n-are ce căuta. Asta este punctul meu de vedere și aici, da, PNL-iștii se simt atacați din toate părțile. Că e o coincidență sau nu, nu discut, nu vreau să speculez, nu e jobul meu, dar sentimentul lor asta e “suntem atacați” .
Lipsa de încredere, principala piedică în negocieri
Kelemen Hunor: De ce este atât de important cine va fi primul în rocada guvernamentală? Pentru că este o problemă de încredere. Eu sunt de acord și să fiu în opoziție. Deci nu asta e problema, cu ce sunt eu de acord, că până acuma eu nu am blocat nicio decizie.
Nu am cântar să măsură unde mai mare lipsa de încredere, dar e vizibil. Nu ai nevoie de lupă sau de microscop. Se vede că nicio parte nu există încredere după această aventură. Eu cred că rădăcinile se duc spre 2024. Moțiunea de cenzură a fost fitilul aprins, dar tragem după noi toată povestea asta din 2024 (n.r. relația PSD-PNL).
Planul inițial al PSD a eșuat
Kelemen Hunor: E o discuție mai veche. Deci ei (n.r. PSD) se pregăteau la un moment dat să aștepte 45 de zile. Asta a fost, dacă nu mă înșel, prima discuție și după 45 de zile trebuia să vină guvernul Ilie Bolojan în Parlament că s-a schimbat structura politică a guvernului și trebuie să ceară un vot de încredere pentru ceea ce a rămas. Asta a fost o chestie logică și atunci s-ar fi probat dacă are majoritate sau nu coaliția ce a mai rămas după ieșirea colegilor de la PSD, dar între timp a apărut moțiunea de cenzură și a bulversat totul. În momentul în care au ieșit, eu credeam că ei vor aștepta 45 de zile și după aceea depun moțiunea de cenzură. Au explicat la un moment dat că a fost o competiție cu AUR. Cine depune moțiunea de cenzură mai repede că dacă depuneau ei sau AUR.
România așteaptă decizia agențiilor de rating
Kelemen Hunor: Riscul (n.r. de junk) există încă din 2025, deci nu e un risc care a apărut acum pe orizont, dar de fiecare dată am reușit să convingem agențiile de rating că România are capacitatea și politică, și administrativă de a depăși această criză bugetară și să facem rost de bani de pe piață în condiții acceptabile. Eu cred că și de data aceasta avem argumente suficiente, dar într-adevăr, această criză politică, guvernamentală ne pune într-o situație mai dificilă. Plus toate datele care apar nu sunt neapărat date care până acuma nu erau previzibile sau nu știai că urmează.
Dacă noi am fi reușit să creștem economia, să stimulăm economia, productivitatea, am avea mai puține probleme. Noi din consum ținem economia și dacă consumul scade, sigur că apar probleme pe partea cealaltă la venituri.
PNRR, de la oportunitate, la bani ratați
Kelemen Hunor: Unele proiecte au șanse să treacă și sunt două sau chiar trei, dar mai degrabă două proiecte, care fără o înțelegere și fără o majoritate clară, cel puțin pentru o perioadă scurtă de timp, n-au cum să treacă.
Legea salarizării unitare și Legea incompatibilității în formă actuală nu cred că au șansa să treacă printr-un vot în Parlament, în condițiile în care nu există un guvern cu puteri depline și nu există o majoritate. PSD-ul dacă se situează în opoziție și asta este, ei spun că sunt în opoziție, dacă nu votează ei n-are cum să treacă.
Acordul semnat la Cotroceni era de principiu. Plus știm că există niște chestii nerezolvate și eu am spus că nici la educație, nici la sănătate veniturile n-au cum să scadă.
Probabil că negociază cu Comisia (n.r. Dragoș Pîslaru), cu partenerii sociali. Nu știu în ce fază e că e responsabilitatea Ministerului Muncii și celor de la Finanțe.
Șansele unui guvern învestit până la final de iulie
Kelemen Hunor: Astăzi n-aș paria pe sume mari, dar încă sper. Astăzi am spus că sunt ca prostul satului. Eu pun gaz pe foc permanent, aici nutresc speranța cu gazul că se poate rezolva și sper că argumentele mele totuși vor fi ascultate și de colegii noștri.
Relația UDMR – Péter Magyar
Kelemen Hunor: Haideți să luăm așa premierul Ungariei, Magyar Peter n-a avut nicio intervenție, nici măcar n-am vorbit despre niciun subiect. Eu ultima dată am vorbit cu el în aprilie, dacă nu mă înșel, pe 23 sau pe 24 aprilie. Nici nu cred că ar fi dorit să intervină niciodată niciun premier, cel puțin sub mandatul meu de 15 ani în fruntea UDMR-ului, dar după câte știu, nici în mandatul lui Marko n-a intervenit, ce să facem noi în Parlamentul României, în politica internă. Dacă au zis ceva, tot timpul, au zis “e treaba voastră, voi știți ce este mai bine pentru voi și pentru România”.
Deci n-a fost nicio intervenție, nici directă, nici indirectă, ca să închidem subiectul, relația se construiește în timp. Astăzi, mai mult, nu pot să vă spun decât v-am spus și în mai și în iunie că probabil că urmează în timpul verii sau spre toamnă să mai avem discuții. Dar mai mult, în acest moment nu pot să vă spun că am bancul dacă se schimbă ceva, vă anunț.
Banii Guvernului Orban pentru fundațiile din România
Kelemen Hunor: Deci haideți să mai clarificăm o dată această chestiune. De la noi n-au cerut (n.r documente) și nici n-o să ceară, fiindcă noi nu am primit niciun leu, niciun euro, niciun forint și nu am folosit. Ei au spus că vor să facă un audit la asociații, fundații, sport, la biserici, la universități, unde au dat ei bani și e corect să facă. Au mai făcut și guvernul Orban a făcut și să ceară documente, să facă un audit, fiindcă așa e corect, fiind vorba de bani publici și trebuie cheltuiți conform proiectelor pentru care au fost solicitați banii respectivi. Dar de la noi n-au cerut și nici nu o să ceară, fiindcă noi n-am primit, nu am cerut, nu am primit, nu am folosit banii.
Diferența dintre Viktor Orban și Péter Magyar
Kelemen Hunor: Știți care e diferența? Eu pe Orban îl știu din ‘90, când eram jurnalist, el tânăr politician, mergeam și eu, făceam interviuri cu el, mergeam la Universitatea de la Bálványos și Universitatea de Vară și după aceea ne-am întâlnit de câteva ori. La început noi am fost în 2010 într-o relație destul de rece, îndepărtată, ei au încercat să organizeze un partid, după aceea încă un partid împotriva noastră și au eșuat. Și a durat 2 ani și jumătate, 3 până în 2013,până când relația s-a așezat pe un făgaș normal de respect reciproc.Eu pe Peter Madiare o știu de câțiva ani, dar n-am vorbit niciodată cu el mai mult de o oră și jumătate, o oră și ceva.