Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, într-o formă sau alta, ar putea fi salvarea acestei ţări, dar şi a Europei, consideră Armand Goşu, istoric şi analist politic, expert în spaţiul ex-sovietic. Istoricul crede că „Putin nu mai are mult timp la dispoziţie” din cauza alegerilor din SUA, din noiembrie, și nu exclude posibilitatea unei escaladări, în această vară.
„Aderarea, într-o formă sau alta, a Ucrainei, că poate să adere doar pe nişte capitole, ar putea fi atât pentru Ucraina salvarea, dar nu e doar pentru Ucraina, este şi pentru Europa salvarea, pentru că Ucraina are singura armată care poate să facă faţă unui război modern, cum este cel pe care îl poartă ea apărându-se împotriva Rusiei”, a declarat Armand Goşu, pentru Agerpres.
La patru ani de la începerea invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, apreciază istoricul, echilibrul politic a fost modificat, inclusiv odată cu accederea la putere a preşedintelui american Donald Trump.
Citește și
„Lucrurile arată astăzi mult diferit de cum arătau, de pildă, în toamna anului 2024, asta din cauza lui Trump. Sigur că sunt dificil de procesat, de metabolizat aceste schimbări geopolitice, dar ele sunt nişte schimbări geopolitice majore, pot fi pe termen lung sau pot ţine doar de prezenţa lui Trump la Casa Albă. Dar în ce fel? E o consolidare atât a poziţiei Rusiei, cât şi a poziţiei Europei, ca Uniune Europeană, ca ceva diferit care se opune Rusiei şi o retragere a Statelor Unite în ultimul an”, a arătat Armand Goşu.
Dincolo de faliile politice, el a remarcat şi faliile ideologice în acest context.
„Asistăm la o consolidare a regimurilor autoritare şi la o presiune foarte mare pe care aceste regimuri autoritare, mă refer la Putin, mă refer la Orban, mă refer la Erdogan şi acum Trump, sau poate că în primul rând Trump, o pun pe regimurile liberale, democratice, care sunt specifice lumii occidentale”, consideră expertul.
Efectele sancțiunilor
El apreciază că sancţiunile impuse Rusiei în contextul războiului au efecte. „Economia rusă e sleită, finanţele ruse sunt stoarse, o bună parte din capacităţile militare sunt influenţate de aceste sancţiuni, care, sigur, par minore foarte multe. Lumea le critică, pentru că e la modă să le critici, dar cred că Occidentul nu avea altceva la îndemână decât aceste sancţiuni şi ele încep să îşi facă acum, începuseră prin 2024 – 2025, dar devin tot mai vizibile efectele acestor sancţiunii”, a detaliat Armand Goşu.
În ceea ce priveşte evoluţia conflictului, el spune că ar putea fi unul de mică intensitate, adică intensitatea luptelor pe fronturile din Ucraina să scadă.
„În acelaşi timp, cred că sunt ultimele luni, pentru că în 3 noiembrie vin alegerile americane, midterm elections, care ar putea să schimbe culoarea politică a Congresului. Nu ştiu dacă vor fi instalate majorităţi democrate acolo. Ele ar putea începe acţiuni de suspendare, impeachment şi atunci ar limita oarecum măsurile astea şi politica lui Trump, partea controversată a politicii externe a lui Trump. Vedem măsurile lui care au fost unele de-a dreptul anti-ucrainene şi pro-ruseşti, pro-Putin în această perioadă. Deci Putin nu mai are mult timp la dispoziţie”, este de părere analistul politic.
Potrivit acestuia, în câteva săptămâni, Rusia declanşează o nouă mobilizare parţială, are nevoie de 300.000 – 500.000 de oameni pe care să îi trimită pe front „pentru a forţa victoria în această vară, deci până în alegerile de la începutul lui noiembrie ori acceptă faptul că nu reuşeşte să mobilizeze mai multe resurse şi atunci o să ţină un război la foc mic, un război de mică intensitate”.
O continuare a războiului, a opinat analistul, poate duce la o instabilitate politică, ceea ce împiedică Ucraina să reconstruiască, să adere la Uniunea Europeană şi ţări ca România, Polonia, balticii şi scandinavii să consume o mare parte, un procent important din PIB pentru înarmare.
Citește și
Teama de Rusia face ravagii
„Vedem că teama de Rusia face ravagii, ne obligă pe toţi să ne reînarmăm”, a comentat Armand Goşu.
Analistul nu a exclus nici o escaladare a conflictului. „Sunt analişti ruşi care spun că, în momentul acesta, Putin, prin măsurile pe care le adoptă la Moscova – controlul pe reţelele sociale, la 1 aprilie vor să blocheze Telegram, WhatsApp-ul e blocat deja, sunt instituite noi reţele care sunt controlate de autorităţi, de serviciile secrete, tocmai pentru a împiedica ştirile adevărate să ajungă la cetăţeanul obişnuit şi a-l ţine şi a-l alimenta cu propagandă şi va fi simplu pentru stat să îl manipuleze în felul acesta. Şi în acelaşi timp împiedică transmiterea informaţiilor importante despre ce se întâmplă în Rusia, în interiorul Rusiei, dar şi în afara Rusiei. Credem că s-a întâmplat ceva asemănător în timpul mişcărilor de protest din Iran care s-au dezvoltat recent”, a menţionat analistul politic.
Negocierile de pace nu vor duce nicăieri
Armand Goşu consideră că negocierile de pace „nu vor duce nicăieri” şi că sunt mai degrabă un spectacol.
„Negocierile astea toate sunt pentru un singur om, pentru Trump. (…) Trump e imprevizibil, trebuie să îl convingem de ceva şi e o competiţie între Putin şi Occident cine îl păcăleşte pe Trump. Occidentul, naiv, a crezut că e suficient lui Trump să îi dezvălui adevărul, să îi pui nişte probe pe masă. Pare că Trump nu funcţionează aşa. Şi atunci vezi această competiţie. E o bătălie pentru creierul omului, pentru mintea omului, să spunem mai corect. Şi bătălia asta e între diverse poveşti, naraţiuni, bătălia narativelor. Vine Rusia cu narativul ei – bătălia asta e o scenă uriaşă, organizată, cu multe personaje şi în sală e un singur om – Trump”, a arătat analistul.
Rușii au câștigat bătălia narativelor
Referindu-se la un recent sondaj INSCOP, Armand Goşu a susţinut că „ruşii au învins în bătălia narativelor la Bucureşti, în România”. „Probabil că rezultate atât de dezastruoase nu se regăsesc în alte ţări din Uniunea Europenă sau din NATO, dar în fiecare din ţările astea diferă, sunt mai ridicate, rezilienţa opiniei publice, felul în care se implică decidenţii politici, felul în care serviciile secrete îşi fac sau nu îşi fac datoria diferă de la ţară la alta, dar Putin urmăreşte şi vedem, în cazul României, cu destul de mult succes, să slăbească unitatea Europei, să slăbească sprijinul pe care ţările membre UE îl acordă Ucrainei şi luptei Ucrainei pentru libertatea împotriva agresiunii ruse”, a explicat el.
De asemenea, el a susţinut că, în ceea ce priveşte discursul legat de războiul din Ucraina, la Bucureşti „secretomania continuă”. „Prea puţin a ieşit preşedintele Dan sau purtătorii lui de mesaj public, cum ar fi consilierii prezidenţiali, cum ar fi miniştrii. În afară de ministrul Apărării şi ministrul de Externe, care mi s-au părut că interpretează nişte partituri occidentale, nu l-am văzut nici pe preşedinte, nici pe prim-ministru, nici, nu ştiu, consilier prezidenţial, nici pe ministrul de Interne să iasă: ‘uite, ce am făcut pentru refugiaţi, cum ajutăm, cum facem””, a arătat analistul.
Expertul a mai opinat că războiul de informaţii a fost câştigat în România şi a evocat acelaşi sondaj INSCOP, care arată că o majoritate a românilor nu vrea să ajute militar altă ţară în cazul în care este agresată. „Mi-ar fi greu să îmi închipui că o să vină nu ştiu cine din vestul Europei să lupte aici să ne apere de ruşi. Deci, nu spun neapărat că suntem pe cont propriu, sigur că funcţionează în anumiţi parametri NATO, dar văd că în cadrul NATO se formează deja un subgrup care se teme de Rusia şi care se consolidează, acest grup este format din Ţările scandinave, Ţările baltice, Polonia şi Germania”, a comentat Goşu.
Citește și
În acest context, consideră analistul, „probabil că România e într-un moment istoric mai prost decât în anul 1940”.
„Acest grup are ca principală axă Germania, Polonia, Berlinul, Varşovia, ceea ce acum doi ani sau acum trei ani ar fi fost foarte greu de preconizat, de prognozat, să spunem. (…) Noi suntem în afară, din păcate. Noi suntem în afară, noi combinăm, nu se ştie cu cine, că nu combinăm cu nimeni. (…) Nu, nu ştim să facem, n-am învăţat lucrul ăsta, ne prinde într-un moment istoric foarte prost, probabil că România e într-un moment istoric mai prost decât în 1940. Suntem într-o criză politică profundă, o criză de încredere în instituţiile româneşti, profundă, zece ani de Iohannis au lăsat România pe butuci, pur şi simplu, şi nu avem cum să ne revenim prea curând. Atâta doar – ne rugăm la Dumnezeu şi sperăm că istoric, norocul nostru istoric, proverbial, ne va salva şi de data asta”, spune Armand Goşu.
Analistul politic a subliniat că este în interesul UE să includă Ucraina şi a pledat pentru o reformă a comunităţii europene.
„E în interesul nostru, al europenilor, să băgăm Ucraina (în UE – n.r.), în acelaşi timp să ne reformăm, să schimbăm structura Uniunii Europene, să o transformăm dintr-o confederaţie într-o federaţie, pentru că, dacă nu grăbim şi nu ne punem pe treabă, nu grăbim reforma instituţiilor, pur şi simplu o să fim puşi la pământ de aceste mari centre de putere: Rusia, China, Statele Unite. Şi toţi se vor înfrupta din bucăţi din Uniunea Europeană. Or, ideea e să rezistăm şi noi la rândul nostru, Uniunea Europeană, Occidentul european, nu? Tot acolo am vrut de mulţi ani, tot acolo vrem mereu să fim, trebuie să se mişte repede şi să se reformeze. Eu cred că există şanse, adică eu nu îi creditez pe cei care tot cântă prohodul Occidentului, al Uniunii Europene, tot o îngroapă şi ea săraca nu vrea să moară”, a arătat Armand Goşu.
Editor : Sebastian Eduard
