Ioana Bogdana Albani a transmis, în cadrul interviului susținut miercuri pentru funcția de procuror-șef DIICOT, că instituția este „solidă”, însă, în opinia ei, activitatea parchetului specializat ar trebui să se concentreze pe acțiuni care „să producă efecte asupra fenomenului infracțional, nu asupra indicatorilor de activitate”.
„Acțiunile noastre să producă efecte asupra fenomenului infracțional de competența direcției, nu asupra indicatorilor de activitate. Fac distincție foarte clară între indicatorii de activitate și efectul pe care îl produc infracțiunile. Indicatorii de activitate cresc, dar nu ne transmit dacă fenomenul infracțional chiar scade”, a subliniat Ioana Bogdana Albani în cadrul interviului organizat de Ministerul Justiției.
Ea a subliniat, în acest context, că, în cazul grupărilor de criminalitate organizată, „lovirea unui palier al grupării nu produce același efect ca afectarea nucleului de decizie”.
În acest context, Ioana Bogdana Albani a propus implementarea conceptului de „intelligence driven prosecution”.
„Orientarea capacității pe care o are Direcția către zona de impact în mediul infracțional. Înseamnă colectare de informații și analiză, crearea direcției de acțiune, acțiunea și evaluarea impactului (…) Să fii hrănit cu informații mai înainte de a ajunge la sesizare – de tipul X persoană, cu Y altă persoană, cu altcineva, au o organizație, nu știm exact, dar putem puncta. Un flagrant e un flagrant, atât ai, atât construiești. O captură, atât e, ai prins un om, ai prins kilograme, dar în spatele ei nu ai avut nimic”, a explicat Ioana Albani, menționând că mare parte din munca de culegere de informații poate veni de la polițiști.
Ce spune despre fenomenul traficului de droguri
Șefa serviciului de combatere a traficului stradal de droguri din cadrul DIICOT a vorbit și despre vulnerabilitățile DIICOT în ceea ce privește traficul de droguri.
„Traficul de droguri are o dimensiune consistentă în materie financiară, produce bani, foarte mulți, e adevărat. Alte state sunt capabile să vadă cât costă piața drogurilor, nu am văzut o astfel de cuantificare la nivelul României, de la nivelul parchetului nici nu am putea face noi o astfel de estimare”, a punctat Ioana Bogdana Albani.
În același timp, ea a subliniat că există o problemă în ceea ce privește viteza cu care autoritățile române clasifică în Lege substanțe psihoactive nou apărute în piață drept droguri.
„Ne-am confruntat, pe zona Bucureștiului, până în 2023, cu o substanță care a circulat abundent în București. În 2023, 2024, a apărut imediat cea de-a doua substanță care macină zona Bucureștiului. Bucureștiul are o problemă destul de importantă la acest moment cu privire la substanțele psihoactive noi. Trecerea în zona de droguri a acelei substanțe scade interesul pentru traficanți. Dacă vor fi trecute mai repede în tabele (n.r. adică în evidența statului român, prin includerea substanțelor în tabelele cu droguri) scade vulnerabilitatea în piață”, a menționat Ioana Albani.
Ioana Albani își propune, în cazul în care va fi numită procuror-șef DIICOT, ca activitatea parchetului să se concentreze mai degrabă pe a ajunge „în acea zonă de aprovizionare”, mai degrabă decât a „lua cât mai mult din stradă”.
„Dacă am fi capabili să ajungem în acea zonă de aprovizionare la droguri, că doare pe toată lumea. Zona de aprovizionare, nu este vorba de o singură persoană, este vorba de mai multe persoane cu mai multă potență financiară. Acea țintă nu mai produce atâtea dosare, prin urmare, tendința este aceea de a tinde spre scădere. Este anormal să ne gândim la creșteri. Capturile mai mari scot de pe piață cantități mari de droguri, asta înseamnă mai puține dosare”, a mai menționat Ioana-Bogdana Albani.
Ceilalți contracandidați pentru funcția de procuror-șef DIICOT sunt Alina Albu, Antonia Diaconu și Codrin Horațiu Miron. Bogdan Ciprian Pîrlog s-a retras din cursă în ziua interviului.
Urmărește întreg interviul Ioanei Albani pentru funcția de procuror-șef DIICOT:
Editor : M.G.
