Anul 2025 a fost al treilea cel mai cald an înregistrat vreodată la nivel global, au anunţat miercuri observatorul european Copernicus şi institutul american Berkeley Earth, conform cărora temperaturile din 2026 ar urma să se menţină la niveluri istorice ridicate, transmite miercuri AFP. Temperatura la nivel mondial s-a menţinut timp de trei ani la niveluri nemaiîntâlnite până acum la scara umanităţii, cu o medie în această perioadă de peste 1,5 grade Celsius comparativ cu nivelurile preindustriale (1850-1900), a menţionat Copernicus în raportul său anual.
„Creşterea accentuată înregistrată între 2023 şi 2025 a fost extremă şi sugerează o accelerare a ritmului încălzirii globale”, au estimat separat oamenii de ştiinţă de la Berkeley Earth din Statele Unite.
Numeroşi climatologi şi responsabili politici, precum şi ONU, s-au resemnat public încă de anul trecut cu faptul că va exista în continuare o încălzire durabilă a climei cu 1,5 grade Celsius, limita cea mai ambiţioasă din Acordul de la Paris semnat în 2015. După trei ani la acest nivel, Copernicus estimează că depăşirea durabilă va fi probabil oficializată „până la sfârşitul acestui deceniu, cu mai mult de un deceniu mai devreme decât se perconiza”.
Această accelerare este cu atât mai îngrijorătoare cu cât Statele Unite, al doilea cel mai mare emiţător de gaze cu efect de seră, întorc spatele cooperării globale în domeniul climei, sub Donald Trump, şi acordă prioritate petrolului.
În acelaşi timp, în ţările bogate, lupta împotriva emisiilor de gaze cu efect de seră pierde din avânt. În Franţa şi Germania, reducerea emisiilor a bătut din nou pasul pe loc în 2025, iar în Statele Unite, o înmulţire a centralelor electrice pe cărbune a determinat o nouă creştere a amprentei de carbon a ţării, ştergând ani de progres.
„Urgenţa acţiunilor climatice nu a fost niciodată mai mare”, a declarat Mauro Facchini, şeful Unităţii Copernicus, într-o conferinţă de presă.
Nimic nu indică faptul că 2026 va întrerupe această tendinţă.
Samantha Burgess, director adjunct pentru Schimbări Climatice în cadrul Copernicus, se aşteaptă „ca 2026 să fie unul dintre cei mai călduroşi cinci ani înregistraţi vreodată. Ar putea fi comparabil cu 2025”.
În ceea ce-i priveşte pe climatologii de la Berkeley Earth, aceştia prevăd, de asemenea, că 2026 va fi probabil similar cu 2025, cel mai probabil rezultat fiind al patrulea cel mai cald an înregistrat după 1850.
În cazul în care fenomenul El Nino, cu efectul său de încălzire, se va produce, „ar putea face din 2026 un an record”, a declarat pentru AFP Carlo Buontempo, director pentru Schimbări Climatice în cadrul observatorului.
Însă, „fie că este vorba de 2026, de 2027 sau de 2028, nu contează de fapt. Traiectoria este foarte, foarte clară”, a adăugat el.
„Urgenţa acţiunilor climatice nu a fost niciodată mai mare”
În 2025, temperatura medie globală la suprafaţa zonelor de uscat şi a oceanelor a fost cu 1,47 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, după un record de 1,60 grade Celsius stabilit în 2024.
Această medie globală maschează temperaturile record din anumite regiuni, în special în Asia Centrală, Antarctica şi Sahel, conform analizelor efectuate de AFP folosind date zilnice de la serviciul european.
Berkeley Earth a calculat că 770 de milioane de persoane au experimentat temperaturi record în ţările lor. Între timp, în 2025 nu s-a înregistrat niciun record de frig, a notat institutul american.
Anul 2025 a înregistrat numeroase evenimente climatice extreme – valuri de căldură, cicloane şi furtuni violente în Europa, Asia şi America de Nord, precum şi incendii devastatoare în Spania, Canada şi California – a căror intensitate sau frecvenţă este exacerbată de schimbările climatice.
Citește și:
Consumul tot mai mare de petrol, cărbune şi gaze fosile este în mare măsură responsabilă pentru această încălzire. Variabilitatea naturală joacă, de asemenea, un rol; fenomenul de răcire naturală La Nina a fost destul de slab anul trecut.
Însă, Robert Rohde, cercetător şef la Berkeley Earth, se declară îngrijorat de alţi factori neprevăzuţi care amplifică încălzirea, chiar dacă doar cu câteva zecimi sau sutimi de grad la scară planetară.
În special, reglementările internaţionale care au redus conţinutul de sulf din combustibilul navelor începând din 2020 au avut efectul de a contribui la încălzirea globală prin reducerea emisiilor de dioxid de sulf. Anterior, aceşti „aerosoli” creau nori clari care reflectau lumina soarelui şi aveau un efect de răcire asupra Pământului.
Editor : C.A.
