Oamenii au devenit una dintre cele mai puternice forțe evolutive ale planetei. Pentru a supraviețui în orașe, printre clădiri, poluare și zgomot, dar și pentru a face față schimbărilor climatice, braconajului și pescuitului, numeroase animale trec prin adaptări comportamentale, fizice sau genetice într-un ritm extrem de rapid, uneori în doar câteva generații, relatează BBC.
Șopârlele care au evoluat în doar câțiva ani pentru a se cățăra pe sticlă
În Puerto Rico, șopârlele anolis care trăiesc în orașe arată diferit față de exemplarele din păduri. Pentru a se cățăra pe clădiri și a alerga pe suprafețe încinse, aceste reptile urbane par să fi dezvoltat membre mai lungi și mai multe lamele pe degete – solzii fini de pe partea inferioară a picioarelor.
Se crede că aceste caracteristici le ajută să se prindă mai bine de suprafețele netede construite de oameni, precum sticla și metalul. Schimbarea pare să se fi produs în doar câțiva ani.
Orașele au devenit cel mai nou ecosistem al planetei, iar multe dintre animalele care trăiesc în ele au fost nevoite să se adapteze pentru a supraviețui.
În cazurile extreme, schimbările – comportamentale sau genetice – se produc într-un interval foarte scurt, uneori în numai câteva generații. Transformările apar fie ca reacție la schimbările climatice, fie ca răspuns direct la activitățile oamenilor.
Deciziile și comportamentele umane, de la utilizarea antibioticelor până la răspândirea speciilor invazive, au devenit unele dintre cele mai puternice forțe evolutive ale lumii, determinând speciile sălbatice să-și accelereze dramatic ritmul schimbării. Fenomenul este cunoscut sub numele de „evoluție contemporană”.
„Unele animale din orașe reacționează bine”, spune Andrew Sih, cercetător la Universitatea California din Davis, care studiază evoluția comportamentului animalelor.
Această reacție poate presupune schimbări profunde: recunoașterea unor prădători noi, găsirea altor modalități de procurare a hranei sau a adăpostului, adaptarea la zgomot și la lumina excesivă, precum și evitarea toxinelor și a agenților patogeni.
Orașele, medii ostile în care unele animale ajung să prospere
Un studiu a constatat că animalele capabile să se adapteze mediului urban beneficiază uneori de mai multă hrană și de mai puțini prădători, ceea ce poate duce la apariția unui număr mai mare de pui. Astfel, orașele – care la prima vedere par medii ostile pentru fauna sălbatică – pot ajuta, în realitate, anumite specii să prospere.
Vulpile roșcate din Marea Britanie sunt un exemplu bine documentat. Populațiile urbane au adesea rate de reproducere mai ridicate decât cele din mediul rural, datorită disponibilității mai mari a hranei în orașe.
În Statele Unite, ratonii urbani, porecliți afectuos „urșii panda ai gunoaielor”, se modifică inclusiv din punct de vedere fizic. Un studiu recent a constatat că aceștia prezintă primele semne ale domesticirii: dezvoltă boturi mai scurte și devin mai puțin agresivi în preajma oamenilor.
În Danemarca, iepurele de câmp urban a început, la rândul său, să pătrundă prudent în orașe. Animalul s-a adaptat prezenței oamenilor printr-o toleranță mai mare față de perturbările provocate de aceștia.
Schimbarea ar putea fi rezultatul fie al modului în care sunt exprimate genele, fie al unui proces de selecție darwiniană, prin care indivizii mai toleranți sunt favorizați.
O cercetare publicată în 2025 a arătat că animalele din zonele urbane, expuse la temperaturi mai ridicate și la o poluare mai intensă, au demonstrat o rezistență „semnificativ mai mare” la condiții stresante decât exemplarele din habitate protejate.
Adaptarea comportamentală, primul pas către schimbarea genetică
Capacitatea unui animal de a-și modifica comportamentul în funcție de transformările mediului poate fi decisivă, a constatat Sih în cercetările sale. În cazul unor animale, această flexibilitate comportamentală reprezintă primul pas către schimbări mai profunde.
„Primul pas este să reacționeze bine din punct de vedere comportamental”, explică Sih. „Dacă fac acest lucru suficient de bine, supraviețuiesc și au șansa ca ulterior să evolueze și genetic, pentru a se adapta și mai bine.”
În statul american Illinois, tatuul a fost observat tot mai frecvent în apropierea șoselelor importante. Cercetătorii au ajuns la concluzia că drumurile ar putea ajuta aceste animale să-și regleze temperatura corporală.
Asfaltul absoarbe căldura razelor solare și păstrează energia termică. În timpul iernilor din regiune, când temperaturile pot coborî până la minus 34 de grade Celsius, tatuul poate beneficia de căldura emanată de șosele.
Acest tip de schimbare comportamentală i-ar putea oferi unui animal precum tatuul timpul necesar pentru a evolua ca răspuns la drumurile care îi traversează habitatul. Totuși, nu toate modificările comportamentale ajung să influențeze evoluția unei specii.
Păsările și-au modificat cântecul pentru a acoperi zgomotul traficului
Dacă auzim cântecul păsărilor într-un oraș, este foarte posibil ca sunetele să fi fost modelate chiar de străzile pe care circulăm. Multe păsări și-au modificat cântecul pentru a se putea face auzite peste zgomotul traficului.
Numeroase studii au arătat că păsările își schimbă în mod activ frecvența, volumul și momentul cântecului în funcție de nivelul zgomotului.
O privire mai atentă asupra păsărilor urbane poate dezvălui și alte transformări. Un exemplu este junco cu ochi negri. Zgomotul, prezența oamenilor, lipsa hranei și concurența pentru locurile de cuibărit transformă orașele într-un mediu dificil pentru această pasăre.
La începutul anilor 1980, un grup de păsări junco s-a stabilit permanent în campusul Universității California din San Diego, oferindu-le cercetătorilor ocazia de a documenta schimbările rapide prin care au trecut exemplarele.
Oamenii de știință au constatat că păsările au devenit mai puțin agresive și chiar au dezvoltat mai puține pene albe pe coadă, o caracteristică folosită în manifestările agresive. De asemenea, au început să se reproducă mai devreme, au crescut de două ori mai mulți pui și și-au modificat tiparul de migrație.
Cercetătorii au studiat și o altă populație urbană, stabilită la Universitatea California din Los Angeles, și au descoperit că perechile își construiau cuiburile în copaci și pe clădiri, în loc să cuibărească pe sol, așa cum fac în mod obișnuit.
Păsările urbane au dezvoltat aripi mai mici
Nu doar comportamentul păsărilor junco s-a schimbat. Cercetătorii au constatat că exemplarele urbane au aripi mai mici, o adaptare despre care se crede că provine din necesitatea de a zbura prin orașe dense, în loc să parcurgă distanțe mari deasupra terenurilor deschise.
America de Nord a pierdut 168 de milioane de astfel de păsări în ultimii 50 de ani.
Capacitatea lor de adaptare rapidă ar putea fi esențială pentru viitorul speciei.
Elefanți fără colți și pești tot mai mici
Animalele nu se adaptează doar în mediul urban. Ele trec și prin schimbări fiziologice pentru a putea supraviețui alături de oameni.
În anumite regiuni, de exemplu, a crescut numărul elefanților care se nasc fără colți. Braconierii îi ucid cu precădere pe cei care au colți, în timp ce exemplarele lipsite de aceștia supraviețuiesc și își transmit genele, inclusiv trăsătura absenței colților.
Cu alte cuvinte, nașterea fără colți a devenit un avantaj evolutiv în locurile în care braconierii reprezintă o amenințare majoră.
Unii pești devin mai mici deoarece oamenii îi capturează pe cei mari și îi elimină astfel din fondul genetic, lăsând exemplarele mai mici să supraviețuiască și să se reproducă.
Dimensiunea redusă, care ar fi putut reprezenta un dezavantaj evolutiv în fața prădătorilor naturali, poate deveni un avantaj atunci când principala amenințare este omul.
Pești care evoluează rapid pentru a rezista toxinelor industriale
Alte schimbări le oferă animalelor protecție. Peștii killifish din Atlantic evoluează rapid pentru a deveni rezistenți la toxine și la substanțe chimice industriale.
Prin modificări genetice ale proceselor biochimice care reacționează la aceste substanțe, peștii devin mai puțin sensibili la efectele lor.
Regnul animal se transformă rapid pentru a ține pasul cu o planetă care, la rândul său, se schimbă într-un ritm accelerat.
„Multe animale nu au timp să evolueze. Lucrurile s-au schimbat prea repede”
Ce se întâmplă însă cu animalele care nu se pot adapta suficient de repede?
„Alte animale – adesea chiar din aceeași specie – pur și simplu «nu înțeleg» și nu reacționează bine din punct de vedere comportamental la aceste noi provocări”, spune Sih. „În cazul multor animale, observ că pur și simplu nu există suficient timp pentru evoluție, deoarece lucrurile s-au schimbat prea mult și prea repede.”
Chiar și animalele care reușesc să se adapteze pentru a supraviețui printre oameni și clădiri, în condițiile schimbărilor climatice și ale poluării, ar putea avea încă un drum lung de parcurs, avertizează cercetătorul.
„În următoarele decenii, ar putea avea timp să evolueze și să se adapteze și mai bine.”
Editor : Ș.A.