Elvețienii sunt chemați la urne pe 10 iunie pentru a decide asupra unei inițiative lansate de Partidul Popular Elvețian (SVP), formațiune de extremă dreaptă, care propune limitarea populației țării la maximum 10 milioane de locuitori. Referendumul, contestat de guvern, parlament și mediul de afaceri, ar putea avea consecințe majore asupra relațiilor cu Uniunea Europeană și asupra economiei, în condițiile în care măsura prevede restricții dure privind imigrația și chiar retragerea din acordul de liberă circulație dacă pragul demografic este depășit, potrivit The Guardian.
Inițiativa ar obliga guvernul și parlamentul să intervină dacă populația permanentă a țării, de 9,1 milioane de persoane, depășește pragul de 9,5 milioane, prin refuzul intrării noilor veniți, inclusiv solicitanților de azil și familiilor rezidenților străini.
Dacă populația ajunge la 10 milioane, ar intra în vigoare restricții suplimentare, iar în cazul în care numărul locuitorilor nu începe să scadă, guvernul ar fi obligat să se retragă din acordul privind libera circulație cu UE, de departe cea mai mare piață de export a țării.
În ultimul deceniu, populația Elveției a crescut de aproximativ cinci ori mai rapid decât media statelor membre UE din jur, succesul economic al țării atrăgând atât muncitori slab calificați, cât și expați corporatiști bine plătiți.
Aproximativ 27% dintre rezidenții Elveției nu sunt cetățeni, potrivit datelor guvernamentale. SVP, cel mai mare partid politic al țării, susține că „explozia demografică” duce la creșterea chiriilor și pune infrastructura și serviciile publice sub o presiune extremă.
Formațiunea, clasată pe primul loc la fiecare scrutin din 1999, a făcut de mult timp campanie împotriva imigrației, scoțând în evidență infracțiuni comise de străini și publicând imagini cu cuțite însângerate, infractori cu glugă, pumni și femei speriate.
Schimbările radicale de orientare naționalistă pe care le propune frecvent, precum inițiativa din 2016 de deportare automată a imigranților găsiți vinovați chiar și de infracțiuni minore sau planul din 2020 de a pune capăt liberei circulații cu UE, nu au avut, în general, prea mult succes.
Sistemul de democrație directă al Elveției le permite cetățenilor să propună așa-numite inițiative populare, supuse votului dacă strâng 100.000 de susținători în 18 luni. Este un instrument preferat de SVP, însă doar aproximativ 10% dintre aceste inițiative sunt adoptate.
Totuși, un sondaj realizat în decembrie a arătat un sprijin larg, de 48% dintre alegători, pentru inițiativa „Nu unei Elveții de 10 milioane”, reflectând diviziuni profunde privind cât de deschisă își dorește și are nevoie țara să fie într-o lume aflată în schimbare rapidă.
Oponenții, inclusiv multinaționale precum Roche, UBS și Nestlé, afirmă că propunerea ar pune în pericol acordurile bilaterale cu UE, inclusiv un acord încheiat anul trecut privind accesul la piața unică, de care depinde o mare parte din prosperitatea Elveției.
Economiesuisse, una dintre principalele organizații de lobby ale mediului de afaceri, a descris inițiativa drept „inițiativa haosului” și a avertizat că multe companii elvețiene depind de lucrători din UE și din alte state europene; fără aceștia, ar putea fi nevoite să se relocheze în străinătate, afectând veniturile fiscale și serviciile publice.
Partidele rivale au declarat că o relație strânsă cu Europa este singura opțiune pentru Elveția: aproximativ jumătate din exporturile țării merg către UE. Asociațiile patronale au precizat că populația va crește în principal din cauza sporului natural și a creșterii speranței de viață.
Editor : Ș.A.
