Un fenomen El Nino de intensitate extremă ar putea agrava semnificativ criza foametei pe mapamond, avertizează Programul Alimentar Mondial (PAM) într-un raport citat de Reuters. Aproape 49 de milioane de persoane ar putea fi expuse suplimentar riscului de insecuritate alimentară, iar numărul total al celor afectați în 45 de țări ar putea ajunge la 274 de milioane.
Potrivit agenției ONU, cele mai vulnerabile regiuni ar urma să fie America Centrală și partea de sud a Africii, unde seceta și perturbarea regimurilor de precipitații ar putea afecta grav producția agricolă și accesul la alimente.
PAM solicită autorităților și comunității internaționale să acționeze rapid pentru a preveni o „catastrofă” alimentară.
Agenția estimează la 81% probabilitatea producerii unui fenomen El Niño foarte intens, în cadrul căruia temperaturile de la suprafața mării ar putea atinge cele mai ridicate niveluri înregistrate cel puțin din 1982. Un astfel de episod ar putea deveni, potrivit estimărilor PAM, cel mai puternic fenomen El Niño din 1950 încoace.
El Nino este un fenomen climatic caracterizat prin încălzirea periodică a apelor de suprafață din partea centrală și estică a Oceanului Pacific. Acesta poate modifica regimurile climatice la nivel mondial, provocând secete în sudul Africii, întârzierea sau perturbarea musonilor în anumite regiuni ale Asiei și precipitații neobișnuite în alte zone ale lumii.
„Aceste fenomene au declanșat, în trecut, crize alimentare la scară mare”, a declarat Jean-Martin Bauer, directorul Serviciului de Analiză a Securității Alimentare și Nutriției din cadrul PAM.
Analiza agenției, realizată pentru 45 de țări considerate vulnerabile la efectele negative ale fenomenului El Nino, arată că numărul persoanelor expuse riscului de insecuritate alimentară acută ar putea crește cu aproape 49 de milioane, ajungând la aproximativ 274 de milioane.
Aceasta ar reprezenta o creștere de aproximativ 22% față de numărul de persoane deja afectate în populația de referință analizată.
Un El Nino puternic ar putea pune astfel o presiune suplimentară asupra sistemelor alimentare deja afectate de conflicte, schimbările climatice și alte crize, în special în regiunile care depind în mare măsură de agricultură și sunt vulnerabile la secetă.
Editor : C.A.
