Președintele SUA, Donald Trump, își îndreaptă atenția către Orientul Mijlociu, urmând să-l primească luni pe prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu în Florida, pentru discuții despre Fâșia Gaza și o serie de alte probleme urgente. Orice decizie luată ar putea avea un impact potențial semnificativ asupra chestiunilor care determină viitorul regiunii, scriu jurnaliștii BBC. SUA a fost cel mai puternic susținător militar și politic al Israelului pe parcursul celor doi ani de război din Gaza, iar mulți privesc acum această întâlnire drept un test al relației dintre cei doi lideri și al alinierii lor pe teme-cheie. Aceasta va fi a șasea întâlnire dintre cei doi de la revenirea lui Trump la putere, în urmă cu 11 luni.
Printre punctele de discuție preconizate se numără viitorul relațiilor cu noul guvern sirian, reînarmarea Iranului și rolul Hezbollah în Liban, notează BBC. Poate cel mai important aspect va fi discutarea progreselor înregistrate în acordul de încetare a focului din Gaza, în privința căruia guvernul israelian a adoptat mai multe poziții divergente față de cele ale guvernului american.
Gaza, afectată de furtuni
Discuțiile vor avea loc în timp ce furtunile continuă să lovească Gaza, unde sute de mii de palestinieni strămutați continuă să trăiască în corturi rudimentare care oferă puțină protecție împotriva frigului și inundațiilor.
Luni, Ministerul Sănătății condus de Hamas a raportat moartea unui bebeluș de două luni din cauza frigului sever, aducând la trei numărul total al victimelor cauzate de vremea rece din 10 decembrie, în timp ce alte 17 persoane au fost ucise de clădiri avariate care s-au prăbușit în timpul furtunilor.
ONU și numeroase agenții de ajutor umanitar au acuzat Israelul că nu își respectă obligațiile de încetare a focului, continuând să restricționeze accesul deplin la provizii și echipamente de bază. Israelul a declarat că își respectă obligațiile de a facilita creșterea livrărilor de ajutoare.
Administrația Trump dorește ca încetarea focului să treacă la a doua fază în ianuarie, în cadrul căreia ar fi înființat un guvern tehnocratic palestinian, ar fi desfășurată o forță internațională de securitate, Hamas ar fi dezarmat, trupele israeliene s-ar retrage și ar începe reconstrucția teritoriului devastat.
Criticii au sugerat că Netanyahu ar putea încerca să întârzie progresul încetării focului, afirmând că nu dorește să se implice serios în chestiuni legate de viitorul politic al palestinienilor și că, în schimb, va insista ca Hamas să se dezarmeze complet înainte ca trupele israeliene să se retragă din Gaza. Oficialii Hamas au afirmat în repetate rânduri că dezarmarea completă ar trebui să aibă loc în paralel cu progresul către un stat palestinian independent.
Cum decurge implementarea planului de pace în 20 de puncte promovat de Trump
Planul de pace în 20 de puncte promovat de Trump și semnat atât de Israel, cât și de Hamas recunoaște aspirațiile palestinienilor la un stat suveran, însă Netanyahu și miniștrii săi au respins în mod constant statalitatea palestiniană de la intrarea în vigoare a armistițiului în octombrie.
Săptămâna trecută, ministrul apărării Israel Katz a declarat că țara sa va construi așezări în Gaza și că „nu se va retrage niciodată complet” din teritoriu, chiar dacă Hamas se va dezarma, în ciuda faptului că acesta este un principiu cheie al acordului de armistițiu.
Ieșirea din impasul actual este considerată crucială de mulți din regiune, întrucât atacurile mortale ale armatei israeliene continuă să aibă loc aproape zilnic în Gaza, în ciuda încetării focului declarate. În cele 80 de zile de la intrarea în vigoare a acesteia, cel puțin 414 palestinieni au fost uciși de armata israeliană în teritoriu, potrivit ministerului sănătății.
Armata israeliană, care controlează mai mult de jumătate din Gaza, a declarat că a deschis focul doar ca răspuns la încălcările armistițiului. Trei soldați israelieni au fost uciși în atacuri pe care armata le-a atribuit Hamas în aceeași perioadă.
Israelul continuă, de asemenea, să aștepte ca Hamas să returneze cadavrul lui Ran Gvili, ultimul ostatic mort rămas în Gaza. Toți ostaticii în viață și decedați luați în timpul atacurilor conduse de Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, care au declanșat războiul, ar fi trebuit să fie returnați la trei zile după intrarea în vigoare a încetării focului.
Intervenția lui Trump și medierea SUA ar putea fi aduse în discuție în legătură cu punctele sensibile și nerezolvate, împingându-l pe Netanyahu să adopte o poziție mai moderată în anumite privințe.
De exemplu, guvernul israelian s-a opus participării Turciei la Forța internațională de stabilizare care urmează să fie desfășurată în Gaza. Cu toate acestea, puține alte țări s-au arătat dispuse să participe.
Netanyahu urmează să se întâlnească și cu secretarul de stat american Marco Rubio, care este considerat un susținător al pozițiilor guvernului israelian.
Săptămâna trecută, mass-media israeliană a relatat că ar putea exista o încercare din partea prim-ministrului de a rediscuta anexarea de către Israel a Cisiordaniei ocupate – lucru împotriva căruia s-a pronunțat președintele Trump.
Miniștrii israelieni au descris recent extinderea colonizării israeliene în Cisiordania ca o anexare de facto a teritoriului, menită să îngroape posibilitatea unui stat palestinian independent. Atât colonizarea, cât și anexarea sunt ilegale în conformitate cu dreptul internațional.
De asemenea, se așteaptă ca Netanyahu să profite de întâlnirea de luni cu Trump pentru a solicita permisiunea SUA de a lansa noi atacuri militare asupra Iranului.
Editor : C.A.
